Adrian Ghenie in Studio

Noaptea Albă a Galeriilor a injectat în ultimii patru ani steroizi și hormoni de creștere în toate segmentele scenei artistice. Abia în timpul acestei nopți scena artistică românească, turată și tunnată, poate părea atractivă dinamică și cu un consum optim pentru a concura la o linie de start firească.

La început de an 2010 arta românească contemporană era oricum într-o vioaie dramoletă, fără vreo legătură neapărată cu alte crize ale pieței. După o intrare în adormire a uneia dintre cele mai noi dar și cele mai promițătoare galerii particulare, Point Contemporary, scena artei contemporane s-a dezechilibrat și contractat ca o floare apărută prea devreme.

La moment aniversar de plus-minus cinci ani de existență și activitate galeriile independente, particulare au și ele taman pe timpuri de crize, primele semne ale bilanțului. Plan B își permite să-și tragă sufletul cu recuperarea generației 70, după exploziile, focurile de artificii și confettiul câtorva succese internaționale de necontestat. Anaid Art Gallery a construit ușor dar sigur, un număr constant de expoziții muncite, în timp de H’Art a făcut-o  spectaculos, flamboaiant, dar cumva nesigur, pe durată lungă. Galeria Ivan a rămas la fel de retrasă. Și asta se vede doar datorită beznei din jur. Mai nou H’Art-ul dă semne de infarct și de intrare în moarte clinică după câteva zvărcoliri controversate, fără să găsească sânge proaspăt. Se va resimți un gol și cu această importantă dispariție, ori abia va lăsa la lumină niște metereze pe care se va putea reîncepe sănătos reconstrucția?

MNAC-ul într-o parte și ICR-ul într-alta au preluat și promovat cam tot ce s-a putut în încadra în programele lor publice. Banii colorați din piața artei s-au rotit poate doar o singură dată. S-au au rămas la întuneric. Colecționarii au rămas cam aceeași, iar clienții ocazionali nu sunt prea interesanți pentru artiști.

În a doua parte a lui 2010 am putea vedea primele semne de afirmare ale celei de-a doua generații de galeriști, a doua generații de artiști tineri, a doua generații de curatori, cam a doua generație pentru orice.

Artiștii pe umerii cărora s-au ridicat galeriștii sunt în continuare cei care influențează consistent scena artistică din .ro. Victor Man, Adrian Ghenie, Gorzo, Nicolae Comănescu, Mircea Suciu, Nicu Ilfoveanu și-au găsit și format admiratori, discipoli direcți ori indirecți în artiști mai tineri ca Răzvan Boar, George Anghelescu, Adrian Preda, Mirela Moscu, Robert Fekete, Andrei Berindan, Bogdan Gîrbovan, Michele Bressan. Aceștia și alții sunt pe cale să înflorească repede folosindu-se de experința și modelele preluate totuși în viteză.

Cele mai frumoase semne de firesc sunt apariția și dispariția galerilor de tipul artist run space. Fie că sunt deschise pentru un eveniment ori pentru mai multe, acestea au variat oferta artistică cu artiști necartelizați. Și au realizat un lucru în premieră. Vorbesc fără să strige despre democrația gustului, care va face poate cea mai importantă schimbare a lui 2011. Rămâne de văzut cine și unde va fi atunci.

Text publicat in Recycle Night

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.