Foto: Alina Andrei, Privitor, 2009
Acum douăzeci de ani ani erau tineri şi furioşi: Ruxandra Balaci, Adrian Guţă, Irina Cios, Iosif Kiraly, Călin Dan, Teodor Graur, Gheorghe Rasovszky, Valeriu Mladin, Alexandru Patatics, etc. Denumiţi cândva “raiders on the storm” aceşti pionieri ai timpurilor nefavorabile artei şi-au tocit între timp instinctele de revoluţie creativă care i-au purtat cândva pănă în istoria artei contemporane româneşti. Deşi încă activi, după zeci poate chiar sute de manifestări expoziţionale, ei încep să acuze oboseli cu un uşor parfum de sală de muzeu. (Dan Perjovschi & Lia Perjovschi pun în continuare creaţia lor în serviciul aceloraşi nelinişti, pe care le-au avut şi acum douăzeci de ani.) Generaţia care-i va înlocui cu toate surpizele ei, va apărea mai clar, după ieşirea din norul crizei,
Artiştii români când deschid expoziţii afară schimbă mentalităţi, dar nu reuşesc să facă acelaşi lucru în România.
Vor apărea tot mai multe deservicii ale vânzărilor artei contemporane prin casele de licitaţie răsfrânte asupra artiştilor contemporani.
Umplerea spaţiilor dintre arta bună şi arta de proastă calitate va face mai dificilă diferenţierea valorilor artistice. Când toată lumea urcă pe scenă nu mai rămâne nimeni să privească de la distanţă. Spectatorii îşi văd cefele de aproape îşi iau aerele unii altora şi se calcă pe bătăturile talentelor. Mai mult PR şi informare ar face aerul mai respirabil.
Microglobalizarea Şcolii de la Cluj va crea o dependenţă a artiştilor de stilul neorealismului socialist-capitalist şi a soluţiilor pastişă în care diferenţele se vor topi într-o masă comună de griuri.
Cercul ofertei artistice nu se închide cu cel al cererii. Lipsesc colecţionarii de artă români sau cultura lor vizuală conectată la zona contemporană.
Ritmul creşterii scenei şi pieţei este atât de lent încât lucrurile par a sta pe loc, iar tensiunea aşteptărilor explodeză cel mai adesea în frustrări.
Însă cea mai mare dezamăgire ar putea fi pierderea ideilor de promisiune şi emergenţă ale artei româneşti, ce ascund acum sub preş marile lipsuri.
Modernism.ro te invită la primul sezon, al primului serial original despre galeriile de artă contemporană românească.
Cât de coloraţi sunt banii din arta contemporană românească şi ce fel de importanţă are această culoare te vei dumiri cu puţin ajutor.
Şi pentru că ştim că te interesează mai ales cine se află în spatele galeriilor de artă sau în umbra artiştilor bine cotaţi Modernism.ro îţi va reda vederea în infraroşu. Iar dacă nici aşa nu vei reuşi să vezi nu rămâne decât să citeşti fiecare episod sau să renunţi la astfel de griji inutile pentru că ai atâtea altele de făcut.
Atitudinea aceea despre care dezbateti aici in articol, adica aceea care le da aerele peste cefe la toti, aceea ii impiedica sa vada ca arta este atat de complexa azi, asa cum este si viata lor, incat, ca sa o mai poata intelege si specula si produce, este nevoie de lucrul in echipa, iar pentru asta trebuie sa existe comunicare reala. FERICE DE CEI CE REUSESC SA INTELEAGA ASTA. si unitiva artisti dragi, ca altfel va pierdeti sensul si puterea…
nici tu cosmin si nici dumneavoastra domnule moldovan nu aveti dreptate.arta nu e agricultura,nu poate fi planificata si nici nu e nevoie de lucru in echipa : artisti din toata tara, uniti va.!hai sa fim sinceri artistii sunt oameni dificili,aroganti,interiorizati, cei mai adevarati sunt imposibil de suportat.artistii romani nu sunt de loc generosi,sunt sectanti,increzuti si complexati.eu nu sunt profesionista,sunt profesor de franceza dar am talent.am zis ,hai sa incerc sa vad ce pot face si in cativa ani am progresat mult.am participat in2008 si 2009 la arte laguna, am aprobare pentru bienala de la florenta 2011si sunt din nou invitata la venetia.cum sunt vaduva si fara bani m am dus prin galeriile din bucuresti sa vad cum merge piata.managera de la orizont m a privit ca pe un gandac de colorado si a zis:nu te va primi nimeni.peste tot la fel.nu esti membru uap,varza. ba mai mult intr o mica galerie pe lipscani , un barbos a tipat la mine cand a auzit ce vreau , m a intrebat daca sunt in vreo enciclopedie si mi a aratat una scrisa de nevasta sa.nu sunt .ce sa fac. o sa fac un proiect si pentru bienala de la venetia chiar daca nu sunt membru uap si chiar daca sansele sunt de 1/1000 cu bine