Modernism.ro te invită la primul sezon, al primului serial original despre galeriile de artă contemporană românească.

Cât de coloraţi sunt banii din arta contemporană românească şi ce fel de importanţă are această culoare te vei dumiri cu puţin ajutor.

Şi pentru că ştim că te interesează mai ales cine se află în spatele galeriilor de artă sau în umbra artiştilor bine cotaţi Modernism.ro îţi va reda vederea în infraroşu. Iar dacă nici aşa nu vei reuşi să vezi nu rămâne decât să citeşti fiecare episod sau să renunţi la astfel de griji inutile pentru că ai atâtea altele de făcut.


Episodul 1: Autopsia unei galerii de artă contemporană

lm__00992Există în mare două tipuri de galerii de artă contemporană în România. Primele în care intri la propriu în casa omului, de mai că-ţi vine să te descalţi. O sobă de teracotă şi o bucătărie, poate prea deschisă îţi imprimă sentimentul că poţi cu uşurinţă viola intimitatea cuiva, dacă nu ai făcut-o deja până să te pătrundă acest sentiment.

Altele sunt dimpotrivă la celălalt capăt al registrului şi anume la acela în care răceala şi utilizările anterioare ale acelui spaţiu s-au păstrat foarte bine amintind oarecum de atmosfera de Romarta.

La mijlocul echilibrat profesionist se află cele mai puţine. Dar există.

Una dintre cele mai importante din această categoria dă semne de dispariţie, după nici măcar un an de activitate. Point contemporary a început cu dreptul şi a tot continuat aşa într-un mod ciudat păşind poate prea repede pentru evoluţia pieţei de artă contemporană româneşti. Point contemporary a apucat să organizeze cinci proiecte expoziţionale/evenimente în ţară şi a participat în altele trei europene la Babusch şi Preview Berlin în Germania şi la Viennafair în Austria. A mai apucat să editeze patru albume, cărţi de autor, între care Fresh Bucharest a Oanei Lohan este bestseller între cărţile de BD româneşti. Anul 2010 trebuia să fie anul în care să-şi demonstreze potenţialul şi mai ales să-l consolideze.

Dincolo de etapa de creştere în care se află piaţa de artă, unele trepete se mai şi coboară uneori. În cel de-al doilea an declarat de criză activităţile galeriilor de artă contemporană private se răresc, iar strategiile se schimbă uneori radical bazându-se prioritar pe vânzări aşa cum o arată că o face reţeaua Artmark în portofoliul căreia se află Point contemporary.

Lecţia încă neînvăţată în cei 5 ani de maximă experienţă în zona privată a galeriilor de artă contemporană românească este că un brand/produs de artă este făcut mai ales din oameni pasionaţi. Satul creativ fiind mic, înspre foarte mic, orice val de neîncredere odată creat devine suficent de puternic înspre distrugerea acelui brand.

Dar despre alte valuri de neîncredere şi urmările lor în episodul următor.