Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează, în perioada 6-23 mai 2021, expoziţia EREWHON/NOHWERE, care reuneşte lucrările cele mai recente ale artistei Tincuța Marin.

Această primă expoziție personală într-un spațiu muzeal a artistei Tincuța Marin, curatoriată de dr. Dan Breaz, pune în valoare, printr-o selecție atentă, lucrări care sintetizează ultimii trei ani din creația artistei.
EREWHON/NOHWERE, ca tematizare curatorială, identifică în lucrările artistei Tincuța Marin un univers imaginar, distopic, în care ființa umană pare amenințată de o forță străină, exterioară ei. Citit de la coadă la capăt, „Erewhon” ar trebui să însemne „Nicăieri”, dar scriitorul Samuel Butler, când a formulat acest concept ca titlu al faimosului său roman, a „defectat” cuvântul englez pentru „nicăieri”, deplasând litera „h” în cadrul cuvântului, astfel încât „Erewhon/ Nohwere” a ajuns să desemneze, de fapt, un insolit univers ficțional. Într-un mod asemănător își construiește lumea vizuală și Tincuța Marin, pentru că, deși narațiunile sale sunt independente de regimul vieții cotidiene, păstrează, totuși, concretețea vieții trăite. Execuția degajată, aparent frustă, nu are de-a face nici cu candoarea pictorilor naivi, nici cu preocupările anti-canonice ale primitiviștilor, ci cu înscenarea, adesea autoironică, a unei hipersensibilități asumate ca element central în identitatea sa artistică. Personajele și situațiile, oricât de fantasmatice ar părea, nu-și pierd veridicitatea de ființe încorporate și, respectiv, credibilitatea interacțiunilor din universul natural, deoarece imaginarul artistic al Tincuței Marin este mereu foarte atent regizat.

Asemenea cunoscutului scriitor englez, Tincuța Marin știe să deplaseze accentele și pe „hărțile” sale vizuale, astfel încât să obțină, paradoxal, universuri palpabile, dar nelocalizabile, a căror formă de viețuire este disfuncția. Pretextul noilor lucrări realizate de Tincuța Marin este transfigurarea vizuală a unor relații antagonice. Textul creațiilor sale se constituie din narațiuni vizuale care-și compun subiectele plastice în jurul unui personaj maleabil și, în același timp, puternic și înșelător, numit Bigfoot, de fapt, un alter-ego al artistei.Subtextul lucrărilor este dominat de tensiunile specifice elaborării primelor formulări paradigmatice în legătură cu un univers distopic, în curs de transformare. Astfel, personajul principal al picturilor este receptiv la mediu și, întrucâtva, influențabil. Culoarea de bază a lui Bigfoot variază de la galben lămâie, până la galben cadmiu, dar, cu toate acestea, poate reflecta nuanțele mediului sau ale personajelor cu care interacționează. Țepii lui Bigfoot, deși ascuțiți, nu sunt toți rigizi, iar din confruntarea cu dinozauri, demoni sau alți monștri, el nu iese întotdeauna învingător. Prin urmare, Bigfoot se dovedește a avea o natură duală. Deși, cel mai adesea, are o aură deasupra capului, el este de fapt, vulnerabil. Participarea sa la acte grotești sau neacreditate de morală trebuie privită ca o metaforă a slăbiciunii fundamental omenești a personajului.
Neaderentă la teoretizările postumanismului sau ale feminismului, Tincuța Marin exaltă permanența ființei umane, în dubla sa calitatea sa de „constructor” al lumii la nivelul cunoașterii și de unic principiu ordonator într-un univers distopic. Aparența animalieră a lui Bigfoot este o metaforă a fragilității umanului, iar prezența aurei este o expresie a teofaniei, în calitatea sa de revelator al originii divine a talentului artistic. 

Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 23 mai 2021, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.