În acest episod din seria „Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși”, produsă de PostModernism Museum cu finanțare de la Ministerul Culturii la 150 de ani de la nașterea sculptorului, istoricul de artă Cosmin Nasui dialoghează cu Dodo Niță, istoric al benzii desenate din România.
Conversația profesională pornește de la o întrebare firească: cum arată Constantin Brâncuși în banda desenată? Dodo Niță constată că prezența sculptorului în acest mediu e surprinzător de rară. În România, un singur autor l-a abordat până acum: Valentin Tănase, care în 1987 a publicat în revista „Cutezătorii” un serial în benzi desenate despre viața lui Brâncuși, pe un scenariu de Nina Stănculescu — exegetă a sculptorului, autoare a mai multor cărți pe subiect. Serialul, destinat copiilor, e bine documentat și explică accesibil cine a fost Brâncuși.
Cu prilejul aniversării de 150 de ani, Valentin Tănase a reluat planșele, le-a redesenat și le-a expus în format mare (50×70) la Alianța Franceză din Craiova, într-o expoziție organizată în martie. Mai mult, Tănase plănuiește să publice la toamnă o carte care să adune cele 10 pagini de benzi desenate — niciodată reunite într-un volum — alături de propriile sale picturi inspirate de opera lui Brâncuși.
Din străinătate, Dodo menționează un autor francez care a realizat un roman grafic de circa 200 de pagini dedicat celebrului proces vamal din Statele Unite, în care trebuia demonstrat că lucrările lui Brâncuși sunt artă, nu obiecte industriale. Albumul, desenat într-un stil pe care Dodo îl descrie drept „impresionist”, a avut succes în rândul pasionaților de artă. Dodo Niță și Doina Lemny au discutat despre el la un panel organizat de Institutul Francez.
Cosmin observă că Brâncuși a devenit deja personaj de bandă desenată, dincolo de statutul său din istoria artelor universale, dar se întreabă de ce nu au fost mai mulți autori atrași de subiect. Dodo sugerează că viața sculptorului e prea „stofoasă” și greu de interpretat — ar fi nevoie mai întâi de scenariști bine documentați, apoi de desenatori. Cosmin îl provoacă direct pe Dodo să scrie un scenariu de bandă desenată despre Brâncuși, iar acesta acceptă ideea cu entuziasm.
Discuția aduce în prim-plan și lucruri care nu puteau fi spuse în 1987: povestea tractoristului care în anii ’50 a încercat să smulgă Coloana Infinitului din pământ. Cosmin amintește că Doina Lemny a clarificat într-un episod anterior că nu a fost o directivă de la București, ci o inițiativă locală — oamenii trebuiau să contribuie cu materiale pentru Festivalul Tineretului din 1953 și s-au gândit să topească coloana. O prostie cu consecințe potențial catastrofale pentru patrimoniul artistic.
Cosmin lansează și o a doua provocare: Doina Lemny a dezvăluit că Brâncuși a scris un scenariu de film SF și i-l va pune la dispoziție lui Dodo ca punct de plecare pentru o bandă desenată. Conversația se încheie cu ideea că fiecare generație trebuie să aducă priviri noi asupra lui Brâncuși — altfel opera riscă să rămână încremenită în interpretările acumulate în timp.
modernismpunctro #Brancusi150 #BrancusiMituri
Mai multe detalii aici: www.postmodernism.ro/mituri-si-realitati-mai-mult-sau-mai-putin-adevarate-cu-si-despre-brancusi/
Recent Comments