Timp de mai bine de patru luni, din 7 martie până în 20 iulie a.c., Centrul Internațional pentru Cultură de la Cracovia (MCK) va găzdui o amplă și însemnată expoziție de artă modernă românească, rod al colaborării dintre instituția poloneză și colecționarul român Ovidiu Șandor, având ca punct de legătură fascinația pentru arta Europei Centrale din secolul XX. Expoziția reprezintă un moment de referință al Sezonului Cultural România – Polonia 2024-2025. Institutul Cultural Român de la Varșovia, partener al proiectului, va organiza și susține programul de evenimente conexe, împreună cu MCK.
Vă invităm cu mare plăcere vineri, 7 martie, de la ora 18.00, la vernisajul expoziției „Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecția lui Ovidiu Șandor” de la Centrul Internațional pentru Cultură din Cracovia (Rynek Główny 25).
Arta românească a secolului trecut, într-o astfel de selecție – de la clasicii avangardei la cei mai importanți artiști contemporani – va fi prezentă pentru prima dată în Polonia, în expoziția „Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecția lui Ovidiu Șandor”. Incursiunea îi va permite publicului să urmărească în lucrări fragmente de destine artistice, care formează un portret colectiv special, o narațiune nu atât despre artă, cât despre oameni, prinși în cursul întortocheat al istoriei României.
Expoziția spune povestea țării și a artiștilor ei, atât a celor cărora le-a fost dat să experimenteze, să creeze și să-și facă un nume în lumea internațională a artei, precum și a celor cărora opresiunea sistemelor politice le-a închis această cale. Unii dintre ei și-au păstrat libertatea de expresie doar în liniștea propriului atelier, alții s-au decis să emigreze, obținând un succes plătit cu dificultățile vieții în străinătate.
Artiștii prezentați în expoziție (alfabetic): Andreea Anghel, George Apostu, Hans Arp, Ion Bârlădeanu, Ioana Bătrânu, Marius Bercea, Horia Bernea, Ştefan Bertalan, Constantin Brâncuşi, Brassaї, Geta Brătescu, Theodor Brauner, Victor Brauner, Andrei Cădere, Mircea Cantor, Eva Cerbu, Andrei Chintilă, Lena Constante-Brauner, Roman Cotoşman, Chiril Cucu, Horia Damian, Max Ernst, Harun Farocki, David Farcaș, Constantin Flondor, Adrian Ghenie, Marin Gherasim, Gherasim Luca, Bogdan Gîrbovan, Yvan Goll, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu, Jacques Hérold, Marcel Iancu, Isidore Isou, Vasili Kandinski, Ana Lupaş, Victor Man, Tincuţa Marin, Max Hermann Maxy, Hortensia Mi Kafchin, Joan Miró, Alex Mirutziu, Florin Mitroi, Gili Mocanu, Herta Müller, Ciprian Mureşan, Paul Neagu, Ioana Nemeş, Mircea Nicolae, Andrei Pandele, Paul Păun, Jules Perahim, Dan Perjovschi, Pusha Petrov, Silvia Radu, Lea Rasovszky, Eugen Roșca, Şerban Savu, Arthur Segal, Hedda Sterne, SubREAL, Mircea Suciu, Yves Tanguy, Ovidiu Toader, Sergiu Toma, Doru Tulcan, Tristan Tzara, Andrei Ujică, Andra Ursuţa
Expoziția împletește motivul lipsei de griji a avangardei, simțul specific românesc al absurdului și al grotescului, cu temele violenței și opresiunii, devenite adesea o experiență cotidiană. Prezintă totodată artiști români contemporani care, deși au obținut recunoașterea internațională, se confruntă în continuare cu umbra secolul XX, dovedit a nu fi deloc scurt, așa cum se credea.
În lucrările expoziției se face auzit un ton aparte. Este râsul românesc printre lacrimi, râsu’-plânsu’, care face posibilă împăcarea cu destinul și detașarea de necazuri. Care face posibilă rememorarea tragediilor fără a cădea în patetism și fără a impresiona prin suferință. Această abordare a vieții poate lua forma comicului absurd, dadaist, a umorului negru sau a ceea ce românii numesc „a face haz de necaz” – adică fărâma de zâmbet încurajator, care se impune chiar și într-o situație nefericită. În anii ’30, George Bacovia numea România „țară tristă, plină de umor”. Privind din perspectiva unui secol, vorbele lui s-au adeverit cu asupra de măsură.
În scopul aprofundării narațiunii istoriei și culturii României a fost pregătită o publicație care însoțește expoziția. Tipărită în versiune polono-engleză, ea cuprinde eseuri ale unor intelectuali și cercetători remarcabili, plasând lucrările prezentate pe un fundal istoric și cultural larg. Printre autorii textelor se numără Adriana Babeți, Vladimir Tismăneanu, Tom Sandquist, Diana Marincu și polonezii Łukasz Galusek, Kazimierz Jurczak, Jakub Kornhauser.

Recent Comments