Arhitectul aromân Arghir Culina (1883-1972) a fost una dintre marile personalități ale arhitecturii românești antebelice și interbelice. Este și sărbătoritul lunii iulie în programul cultural propus de Asociația Istoria Artei.

Arghir/Ghirușa s-a născut în 15 iulie 1883 în Hrupiște, Gramos din Macedonia istorică, în familia lui Mihail și a Agorei Culina. Obține diploma de arhitect în 1909 de la Școala de Arhitectură de la București, devenind cetățean român în 1910.

Culina și-a început cariera de desenator în 1905 la pregătirea Expoziției Generale Române pentru ca din 1908 să fie angajat de Societatea Imobiliara unde a colaborat cu arhitectul Eracle Lăzărescu. Au conceput împreună o varietate de vile și palate bucureștene, contribuind la promovarea stilului neoromânesc.

În perioada anterioară izbucnirii Primului Război Mondial și-a câștigat cu greu existența, lucrând în diverse birouri, precum cele ale arhitecților Ernest Doneaud și Paul Smărăndescu. A participat la conflagrația mondială, înrolându-se ca voluntar. Membru în Societatea culturală Română-Macedoneană, a colaborat și a realizat o seamă de reședințe pentru personalități aromâne din lumea medicală, academică și artistică.

În 1917 Culina devine arhitect al Ministerului Economiei Naționale iar în paralel, după 1920 lucrează și pentru Societatea de Asigurări ”Dacia România”. Este epoca în care primește comenzi particulare de la o serie de ingineri, ofițeri și chiar oameni politici. Lucrările sale acoperă toată paleta stilistică de la eclectismul francez și stilul neoromânesc (până în 1928-1929) până la modernismul cu elemente Art Deco (1930-1940), fiind și diriginte de șantier cu o bună cunoaștere a execuției lucrărilor. A colaborat cu celebrele antreprize de construcții ale inginerilor Emil Prager și Tiberiu Eremie ceea ce i-a permis ridicarea de imobile de raport cu structură de beton armat.

În ultimii ani, pe măsură ce am cercetat Arhiva Primăriei Generale, Arhiva Uniunii Arhitecților din România și Biblioteca Academiei Române, precum și documentele de familie, au reușit să descoperim sute de lucrări realizate în București și în țară. Mai multe informații vom dezvălui și în cadrul unor tururi ghidate pe care vi le propunem în perioada următoare, când sărbătorim ziua de naștere a arhitectului aromân Arghir Culina, pe 15 iulie:

  • Vineri, 12 iulie 2024, ora 18:30 Traseu Arghir Culina în estul capitalei
  • Sâmbătă, 13 iulie 2024, ora 18:00 Traseu Arghir Culina în centrul capitalei
  • Duminică, 14 iulie 2024, ora 18:00 Traseu Arghir Culina în nordul capitalei 

Programul lunii iulie propus de Asociația Istoria Artei este destul de variat, îndreptându-ne pașii spre parcurile și parcelările bucureștene, spre zona de sud a capitalei, reluând o serie de tururi de succes din ultimii ani. De asemenea, ca element de noutate, la cererea publicului nostru fidel vă propunem un prim traseu în Cartierul Armenesc.

Miercuri, 3 iulie, ora 18:30  Istorie și industrie în zona Rahova-Filaret

Vineri, 5 iulie, ora 18:30 Parcul Carol: Expoziția 1906 și Târgul mostre 1921

Sâmbătă, 6 iulie, ora 18:00 Reședințele familiei Știrbey din București

Duminică, 7 iulie, ora 18:00 Cartierul Armenesc: Strada Silvestru cu Patricia Lupuțiu

Miercuri, 10 iulie, ora 18:30 Parcul Filipescu: str.Rabat, Venezuela și Aleea Modrogan

Sâmbătă, 20 iulie, ora 18:00 Proprietățile familiei Filipescu

Duminică, 21 iulie, ora 18:00 Excursie cu trenul la Conacul Golești

Miercuri, 24 iulie, ora 18:30 Traseu arh. Jean Grefu

Vineri, 26 iulie, ora 18:30  Proprietățile familiei Bibescu-Basarab Brâncoveanu

Sâmbătă, 27 iulie, ora 18:00 Pe urmele membrilor familiei Brătianu prin București

Duminică, 28 iulie, ora 17:00 Conferință online I: Câmpul Moșilor și Obor

Participare în baza unei donații către Asociația Istoria Artei

Înscrieri și detalii: [email protected]

http://asociatiaistoriaartei.blogspot.com/2024/05/evenimente-luna-iulie_12.html