Marina Debattista este fizician, profesor la Oxford, dar și membru al breslei tipografilor. Cărțile ei sunt ilustrate chiar de aceasta, prin tehnica colajului, iar cartea „Dejunul unei frunze”, a primit prestigiosul premiu internațional de literatură pentru copii White Ravens.
„Dejunul unei frunze” este tradusă în românește la editura Frontiera în 2020.
///
Cum se întâlnește profesia de fizician cu cea de ilustrator? Care este relația dintre acestea două?
Pentru mine nici fizica, nici ilustraţia de carte nu sunt profesii, în sensul obişnuit al cuvântului. Am o pregătire academică în domeniul fizicii, dar acum ţin doar câteva cursuri de fizică pe an pentru adulţi. Îmi ilustrez propriile cărţi, iar în ele se regăseşte, desigur, şi puţină fizică, aşa că, inevitabil, fizica şi ilustraţia se intersectează.
Când ai scris ,,Dejunul unei frunze” și ,,Într-un bar din Zanzibar”, apărute la Editura Frontiera, ai avut o imagine clară în minte sau totul a venit ulterior textului?
În ambele cărţi scrisul a precedat ilustraţia. Unele planşe pentru Dejunul unei frunze au fost mai uşor de realizat, altele mi-au dat bătaie de cap, nu atât din punct de vedere tehnic, cât al concepţiei. Ilustraţia de carte pentru copii trebuie ancorată în concret, iar unele dintre poemele din carte îmbină concretul cu abstractul, realul cu imaginarul şi tocmai asta mi s-a părut greu de realizat în imagini. Cu ilustraţiile de la Într-un bar din Zanzibar am avut alt tip de probleme, pentru ca îmi displac ilustraţii cu animale în haine omeneşti; deşi e evident că animalele sunt întruchipări ale omenilor, am preferat să creez un fel de hibrid între om şi animal, cu corp omenesc şi cap de animal – de exemplu vulpea e reprezentată astfel în carte. Alte personaje sunt redate ca animale, de exemplu bufniţa, pisica, şoarecii (sunt mai mulţi şoareci în carte!), şi altele.
Cele două cărți amintite anterior se particularizează printr-o tehnică de ilustrație deosebită. Cum ai dezvoltat-o?
Tehnica mea preferată e linogravura, pentru că e versatilă, dar şi pentru că am folosit-o la cărţile tipărite manual pe care le-am creat înainte de a ilustra aceste două cărţi pentru copii. Legătura cu tipografia e vizibilă în literele de tipar pe care îmi place să le integrez ilustraţiilor; acestea provin dintr-un set de litere de lemn pe care le folosesc în tipografie. În plus, folosesc şi tehnica colajului, în sesul că refolosesc în colaje imagini create de mine prin linogravură.
Când și cum ai descoperit că-ți place să desenezi și pictezi?
Foarte demult. M-am reorientat către fizică relativ târziu, chiar înainte de a da la liceu, dar am continuat sa iau cursuri de desen, pictură, ceramică, gravură de-a lungul anilor.
Ai ilustrat și textele ale altor autori în afara propriilor tale texte?
Da, am ilustrat poezii de Lewis Caroll, traduse de mine din engleză. Am tipărit manual două cărţi de traduceri, ambele ilustrate de mine cu linogravuri.
Ce a ieșit mai întâi la suprafață? Scriitorul sau ilustratorul? Sau aceștia au funcționat dintotdeauna împreună?
Am scris şi am lucrat linogravură în paralel, erau activităţi complet separate multă vreme, până când mi-a venit ideea să le unesc, ilustrându-mi fie traducerile, fie propriile poezii pentru copii. Pentru mine e formula ideală.
Scriitoarea Marina Debattista a venit de la Oxford pentru a-și lansa noua carte Într-un bar din Zanzibar, tradusă la editura Frontiera, la Bookfest 2023,
Recent Comments