Mircea Ciobanul a fost primul domn impus pe tronul Țării Românești de Imperiul Otoman, iar politica sa a fost subsumată intereselor Porții. Înainte de domnie s-a ocupat cu negoțul de oi, fapt care i-a dat cognomenul.

Mircea Ciobanul a inaugurat acele domnii legate aproape în exclusivitate de București, iar din totalul de 116 documente interne, câte au fost emise de acesta, 70 sunt date din București. Temându-se să nu fie atacat prin surprindere de boierii cu care se afla în conflict, Mircea Ciobanul a dispus ca orașul să fie înconjurat de trunchiuri de stejar care formau o palisadă. Această informație este consemnată de cronicarul sas Hieronim Ostermayer, care a trecut prin București în prima domnie a lui Mircea Ciobanul. Nu este exclus ca aceeași fortificație să se fi practicat și în jurul Curții Domnești, având în vedere că, atât în anul 1971, cât și în 2008, când cu fost realizate lucrări edilitare pe strada Gabroveni, a fost descoperit, pe o distanță de aproximativ 20 m, un șir de stâlpi de stejar, înfipți în pământ unul lângă altul.

Moștenind o reședință care nu mai corespundea necesităților de secol XVI, Mircea Ciobanul a luat măsuri radicale în ceea ce privește reconstrucția Curții Domnești și a ridicat un Palat Voievodal. Abandonându-se planul cetății lui Vlad Țepeș, prin desființarea curții interioare, întreaga suprafață a vechii cetăți dobândește o nouă compartimentare. Materialele de construcție au fost cărămida, bolovanii de râu și dalele de piatră. S-a folosit un mortar gălbui având în compoziție pietriș și var nestins.

Mircea Ciobanul a construit în interiorul Curții Domnești și o biserică având hramul Buna Vestire. Aceasta este situată astăzi lângă Muzeul Curtea Veche și este considerată de cercetători cea mai veche biserică din București. Totodată, constituie lăcașul unde domnitori precum Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu și Ștefan Cantacuzino s-au închinat și au fost unși ca voievozi ai Țării Românești. Împărtășind soarta Curții Domnești, Biserica Buna Vestire a fost prădată și incendiată în dese rânduri.

Drd. Constantin Gabriel, muzeograf, Secția Istorie, Muzeul Municipiului București