Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” și Asociația Fighting for Art, vă invită sâmbătă, 14 decembrie 2019, ora 16.00, Sala Foișor, la vernisajul  expoziției „Autoportretul memoriei/cabinet de curiozități” semnată de Constantin Țînteanu și curatoriată de Ana Petrovici-Popescu.

Cabinetul de curiozități poate fi lentila biografică prin care este privită lumea, istoria, cultura, și care cuprinde actul colecționării, al recuperării, al restaurării și al imaginării memoriei. Un cabinet presupune selecția și gruparea unor obiecte pentru a aduce cunoaștere, însă această expoziție își propune imaginarea unor categorii care să pună problema trecerii timpului și a schimbării valorilor sociale și culturale, nu dorește scanarea și păstrarea unor timpuri contemporane, ci este un cabinet al întrebărilor. Johanna Drucker spunea că imaginile crează mai degrabă un sistem de credințe, decât le documentează, la fel cum lucrările lui Constatin Țînteanu par să creeze un sistem între realitate și ficțiune, între uitare și salvare. Ana Petrovici-Popescu

Expoziția poate fi vizitată în perioada 8 decembrie 2019 – 8 ianuarie 2020

Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” Mogoșoaia este o instituție subordonată Primăriei Municipiului București

La prima privire. Memoria

Custode al evenimentului sau banalului, vremelnicului şi imperceptibilului, inventariază apoi ordonează trăiri, sentimente, acţiuni – interacţiuni, este ţesătura care cuprinde în firele ei orice poate fi posibil. Se crede că redă cu deosebită grijă trecutul la fel de bine cum îl modifică sau reinventează. Manipulează şi este manipulată.

Cazuri particulare

Considerând că oamenii sau lucrurile continuă să-şi manifeste prezenţa ca energie subtilă în spaţiu şi timp cu mult după dispariţia lor fizică, am imaginat mai multe situaţii dintre care vreau să evidenţiez:

Memoria – Familia”

Am plecat de la fotografia veche a unei familii extinse, oameni total necunoscuţi de care nu mă lega ceva anume. Persoanele amintite nu mai există, nu aveam posibilitatea să-i intâlnesc vreodată în nici o circumstanţă, nu aş fi ştiut de ei dacă întâmplarea nu mi-ar fi adus în posesie imaginea lor păstrată pe hârtie. Mulţi ani de zile am oscilat între pornirea de a mă dispensa de ea şi dorinţa de a o păstra. Hotărând să intervin pe fotografie m-am pus în situaţia de a petrece lungi perioade de timp cu aceasta, pe măsură ce înaintam în lucrul meu am început să mă familiarizez tot mai mult cu chipurile lor, să le memorez trăsăturile, postura, îmbrăcămintea. În final mi i-am asumat, mi-au devenit apropiaţi, parte integrantă a memoriei personale.

Memoria – Efemera”

Evocă un moment special şi trecător în care avionul de hârtie, protagonist şi martor deopotrivă al acelui eveniment, ocupă locul central. Salvat de la destinul inevitabil al tuturor efemeridelor prin încorporarea sa în acest ansamblu , va fi prezervat pentru un interval de timp oarecare până la dispariţia completă, provocată de distrugerea, mai devreme sau mai târziu , a lucrării inseşi. Are legătură strânsă cu tema Memento mori.

Memoria – Thames finds”

Obiecte şi fragmente de obiecte, abandonate, aruncate, golite de conţinut şi înţeles, neimportante, inutile, fără rost, sunt descoperite şi puse într-un nou context, reinventate. Lucrurile găsite pe malul Tamisei în faţă la Tate Modern la reflux au fost aranjate ca într-un insectar folosind un caseton de lemn. Ceramica medievală şi victoriană am fixat-o cu ajutorul unor cuie vechi, fragmentele de metal, os, lemn sau sticlă cu benzi subţiri de tablă galvanizată.”

Constantin Ţînteanu

Susține activitatea Modernism.RO printr-o donație.