Muzeul Național al Literaturii Române vă invită Marți 10 Septembrie, ora 17 la vernisajul expoziției „Tatăl și fiii” . Expun: Miklos Kőmives, Andor Kőmives, Nicolae Kőmives

In deschidere vor lua cuvantul: Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Literaturii Romane, Pavel Susara, critic de arta si Dr. Ioan Sbarciu, Presedintele Senatui UAD.

curator: Mirela Traistaru 

„Acest proiect expozițional găzduit de Muzeul Literaturii Române din București este o restituire și o aducere în atenția publicului iubitor de artă și de poezie a unei familii speciale, binecuvântată cu harul creației, originară din Aiud, județul Alba, un oraș transilvan, unde ai fi tentat să crezi că nu se întâmplă mai nimic spectaculos. Și totuși acest spectaculos există.

Ineditul și frumusețea familiei mele, vin din forța autentică a laturii artistice cu care tatăl meu și noi, fiii lui am fost dăruiți în această viață. Mobilul acestui proiect nu este unul sentimental, de familie, ci este recuperarea unei valori veritabile, autentice. 

Fiecare dintre noi stăm distinct sub semnul unei arte: tatăl meu, Miklos se află sub semnul sculpturii; fratele meu, Nicolae stă sub semnul poeziei iar eu, cel de al doilea fiu, mă aflu sub semnul artei vizuale. Dincolo de legătura de sânge dintre noi, de moștenirile genetice,există totuși o serie de oglindiri subtile pe diverse nivele,dar cu accente culturale și de sensibilități diferite.

Conceptul expoziției și al catalogului pun în evidență atât întrepătrunderea organică a legăturilor de sensibilitate, cât și diversitatea firească dintre noi.

Acum ne aflăm toți trei împreună într-un eveniment de excepție, de oglindiri plastice și poetice. Poate nu întâmplător artele vizuale, pictura, poezia, sculptura se întâlnesc fericit sub patronajul acestei prestigioase instituții bucureștene, încheind astfel acest proiect personal de suflet, care durează de zece ani. Starea de creație este starea de minunare în fața lumii, de bucurie, de descoperire prin care accedem la frumusețe, la armonie cu noi înșine și cu viața.”

O familie binecuvântată cu harul creației

Andor Kőmives

Miklos Kőmives, (n. Aiud 1927 – d. 2013 Aiud) a fost un artist autodidact, dotat cu mult umor și poezie situat în zona artei brute, naive. Lucrările rămase de la el sunt sculpturi de mici dimensiuni din lemn pictat, prin care se dezvăluie o lume arhaică a copilăriei, populată cu tot felul de personaje reale sau fantastice, animale, păsări și îngeri,într-o viziune de mare forță expresivă și libertate. Ca tehnică de lucru a exploatat fie anumite forme naturale pe care le-a integrat în lucrările sale, fie a cioplit anumite fragmente pe care le-a asamblat. Culoarea pe formă este cea care dă savoare acestor mici obiecte.

În ultima perioadă a vieții sale, a expus într-o serie de expoziții: Trei Generații – Turnul Fierarilor, Aiud (2010); Teatrul Gong Sibiu (2011), Oglindiri 1 – Galeria BarabásMiklos, Cluj-Napoca (2012) și Oglindiri 2 – Casa Comunității Maghiare „Dr. Szász Pál” Aiud (2013). 

Lucrările sale au fost apreciate și remarcate atât în presa locală, cât și de critica de specialitate în publicații de artă: NÉMETH Julia, “Két Kőmives összetanakodék” a Barabás Miklós Galériában (“Cei doi Kőmives se oglindiră” la Galeria Breslei Barabás Miklós) în Art Forum 2011-2012, Association of Hungarian Fine Art and Applied Art Societies, Budapest, Ungaria HU-ISSN- 146-1990 (pp. 352-356).

Nicolae Kőmives, poet (n. Aiud 1956 – d. 1987 Aiud) a lăsat în urmă o moștenire lirică plină de substanță, originalitate și forță poetică. A debutat postum prin grijafratelui Andor Kőmives și a poetului Ioan Hădărig.

Volume publicate: Cana de fum (Fiarele liniştei), Biblioteca revistei Sfidări, Colecţia Poeme, Dachau, Germania, 1999. Autoportret în zgomotul oglinzii, Editura Aletheia, Bistriţa, 2000, postfaţă de Nicolae Prelipceanu;Vânătoare luminoasă cu fiare îngenunchiate, Aiudul literar, Colecţia Restituiri, 2013; Trupul și mâine, poeme antologie, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016.

Referinţe critice: Nicolae Prelipcianu, Oglinda prin care se trece, postfață la Nicolae Kőmives, Autoportret în zgomotul oglinzii, Editura Aletheia, 2000 Bistrița.

Adrian Popescu, Sângele-şi devine casă, în Rememorări şi revelaţii, Revista Ramuri, 2/3 – februarie/martie 2001.

Al Cistelecan, Un debut post-mortem, în Ultimii debutanți ai mileniului II, Vatra, 4-5, aprilie – mai 2001.

Irina Petraș, Bogata tristețe, Romania Literară 26 / 16 iunie 2017.

Ioana Gruiță Savu, Două voci într-o silabă, Andor Kőmives în metadialog cu Nicolae Kőmives, Tribuna, 357/ 2017.

Gheorghe Mocuța, Nicolae Kőmives, un grefier al conştiinţei şi spaimelor, Revista Arca, Arad nr. 7-8-9 / 2017.

Andor Kőmives, artist plastic, (n. Aiud 1958 – d.2019 Cluj-Napoca).

A studiat pictura între anii 1979-1983, la Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. A fost Profesor Univ. Dr. la Universitatea de Artă și Design din Cluj, Departamentul de pictură, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Romania și al Asociației Aquarium Compagnie din Franța. Practica sa artistică a cuprinsdomenii diverse de la pictură, grafică, obiect, până la instalație, land-art și performance. A început să expună de la jumătatea anilor ’80 și de atunci până în ultimul an al vieții a avut o activitate expozițională intensă, expoziții personale şi de grup în România și în străinătate: 16 expoziții personale în țară, 5 expoziții personale în străinătate, peste 100 de participări în expoziții naționale și participări la peste 125 de expoziții de grup la nivel internațional.

Expoziţii personale (selecție): 2018 – Private Bestiary, Drawing exhibition, Stockmayer  Foundation Freie Kust Akademie Stuttgart, Germania; 2017 – Vânătoare de fluturi, (Gheorghe Ilea & Andor Kőmives), Galeria Arade Bistrița; (2015) Muzeul de Artă, Cluj-Napoca; 2012 –Oglindiri, (Kőmives Andor & Kőmives Miklós), Galeria Barabas Miklos, Cluj-Napoca; 2011 – Et in Arcadia ergo sum, Spazio Mirionima, Accademia di Belle Arti di Macerata, Italia; 2009 – Communication, Muzeul de ArtăCluj-Napoca; 2006 – Belin-Underground, ICR, Berlin, Germania; 2006 – Tentaţia Paradisului, Muzeul de Artă, Cluj-Napoca; 2003 – Auge des Herzen, Galerie T in der PAETEC, Berlin, Germania; 2001 – Ochiul Inimii,  Muzeul de Artă Cluj-Napoca; 1999 – Europăsărici, Instalație și performance, Galeria Veche, Cluj-Napoca; 1993 – Gijzenrooi Gallery, Geldrop, Olanda; 1987 –Spații, Galeria Orizont, București.

Lucrări în colecții publice: Muzeul de Artă Contemporană București; Muzeul de Artă Cluj-Napoca;Centre d’Art Contemporain Essaouira Maroc; Hungarian Contemporary Art Gallery Dunayska Streda, Slovacia;Stiftung Stockmayer, Stuttgart; Marko Gredovic Gallery,Petrovac, Muntenegru etc.

“Familiile de artiști, uneori cu o puternică amprentă dinstică din pricina întinderii pe mai multe generații, oferă un bogat material de studiu atât pentru observatorul și pentru istoricul de artă cât și pentru psihologia creației și pentru mai larga perspectivă antropologică.

…Naturii fruste și terifiante, formelor brute și intempestive, de o materialitate năvalșnică și devoratoare, din sculptura lui Kőmives Miklos, Kőmives Andor le răspunde cu lirica suavă  și cu un amestec ciudat de melancolie și de angelism al unui spirit care și-a dobândit, odată cu înțelpciunea, și împăcarea cu sine. Dacă în alte familii de artiști tatăl este vetust și fiul modern, în familia Kőmives tatăl este tensionat și teluric, iar fiul imponderabil, imaterial și contemplativ.  

Acestui cuplu de artiști plastici – sau vizuali, în idiomul artei contemporane, i se adaugă poetul Nicolae Kőmives, a cărui poezie are multe afinități, prin transparența discursului și prin expresia minimalistă, cu grafica fratelui său, Andor, cel care i-a și ilustrat poemele…”

Expresionismul brut și lirica extrem-orientală 

Pavel Șușară

Critic de artă

Expoziția va fi deschisă în perioada 06-20 Septembrie 2019