Muzeul de Artă

Str. Gheorghe Popa de Teiuș nr. 2-4, 310022 Arad

Periplul artistului Alexandru Rădvan prin “insulele” mitologiei grecești este un exercițiu continuu de poziționare a discursului său față de prețioasa moștenire a trecutului, pe care o suprapune fără ezitare cutumelor prezentului. 

În seria de lucrări deja consacrată dedicată lui Ulise, expusă secvențial în perioada 2011-2012 și încununată prin expoziția personală Epic de la Anaid Art Gallery din București, artistul urmărește firul narativ al întoarcerii acasă a eroului, în insula Itaca și îl împletește iscusit cu instanțe contemporane, inspirate din realitatea sa înconjurătoare. Finalul acestei serii, dedicate întoarcerii către familiar, către casă, către interioritate și către partea feminină, anima jungiană, rămâne deschis și dezvoltă preocupări similare, și anume investigarea relației masculin-feminin, a raporturilor de putere între activ (artistul) și pasiv (modelul), precum și interminabila discuție despre diferențele dintre bărbați și femei. 

Actul de curaj prin care un bărbat artist pune tranșant în discuție gândirea patriarhală și stereotipurile reprezentărilor feminine în istoria artei dublează efectul erotismului exacerbat și îl transformă în diatribe cinice.
Astfel, raportul de putere dintre bărbat și femeie se inversează, artistul (aici, sculptorul) solitar, interiorizat, amorf și obsedat de detalii, se ascunde timid de erotismul exagerat, grotesc, ieftin al modelelor femei. Totul este obiectual, pietrificat, cumva teatral, dar în același timp serios și profund, iar linia sigură de excelent desenator a lui Alexandru Rădvan transformă scene apropiate de ridicol, vulnerabile din punct de vedere emoțional în adevărate bijuterii. În seria “Artistul și modelul” pune accentul pe confuzia generată de inversarea rolurilor dintre sexe, în care femeia e prădător și bărbatul e pradă și creează instantanee moderniste nelipsite de umor, cu cadraje ce amintesc formal de opere semnate de Pablo Picasso, Georg Grosz sau Saul Steinberg. 

Seria “Pygmalion”, inspirată din Metamorfozele lui Ovidiu, în care un sculptor cipriot o roagă pe Afrodita să însuflețească o statuie din fildeș, Galateea, creată de el însuși și de care s-a îndrăgostit, este un amestec inedit între întoarcerea acasă a lui Ulise și intimitatea relației dintre artist și model. Atelierul sculptorului devine o incintă a perfecțiunii raportului dintre cele două forțe, masculin și feminin, un loc izolat de lume în care se pot vedea imperfecțiunile și limitele relației dintre creator și obiectul creației sale, care e inert, non-responsiv și deformat, rezultatul unui moment de înflăcărare artistică. Din punct de vedere sexual, Galateea are tot ce i-ar trebui, la modul ideal, unui bărbat. Mai puțin viață. Ea este un obiect al dorinței și atât, iar diferențele dintre cei doi, punctate de artist prin fizionomie, trunchiere și abstractizare, creează adevărate scenarii ale frustrării, în care disperarea artistului de a fi ratat “forma perfectă” este vizibilă prin încăpățânarea cu care se agață de ce a mai rămas. Alexandru Rădvan potențează mesajele diatribelor sale prin diverse texte – hashtags sau bule de bandă desenată și, prin aceste serii de desene, critică necruțător stereotipurile artei moderne și miturile despre artă și artiști. În subsidiar, operele sale sunt moralizatoare, reușind cu blândețe să detroneze mitul picassian al bărbatului “Barbă albastră”, precum și antipodul său, femeia-păianjen, devoratoare, feministă și războinică, subliniind vulnerabilitatea oamenilor aflați în situații delicate, intime, fără ieșire. (text de Simona Vilău, curator)

Alexandru Rădvan (născut la 16 mai 1977, București) este lector în cadrul Departamentului de Pictură al Universității Naționale de Artă din București și doctor în litere. Lucrează în diverse medii – desen, pictură, sculptură, gravură și colaj, este foarte activ atât în țară, cât și în străinătate și colaborează cu Anaid Art Gallery București/Berlin din 2005.
www.instagram.com/alexandruradvan 
www.artsy.net/artist/alexandru-radvan