Inaugurarea expoziției Apă, hrană, adăpost. Capitolul 1, la Joy’s Etaj, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor 2018.
curator: Călin Dan
DAN VEZENTAN – 5 EXCEPȚII
Scena artistică de proximitate, tânără, emergentă sau aflată la jumătatea confirmării, are 5 însușiri pe care Dan Vezentan le contrazice în mod dezinteresat:
1. Ambiția conceptuală – lucrurile nu fac sens decât dacă sugerează un sens abscons. El, sensul, e un fel de echimoză pe suprafața palidă a lucrării, un simptom a ceva mai profund, dar de nedefinit, ca în dermatologie. Dan Vezentan nu se joacă de-a ascunsul conceptelor, el inventariază informații despre animale domestice, pe care le mâncăm.
2. Lingoarea politică. Pentru a fi peer reviewed de manieră pozitivă, trebuie să ai undeva, în marsupiul imaginii, un mesaj politic. El nu poate fi clar, dar nu poate fi nici greșit, el trebuie să fie ceva așa, subtil, ca o sfârșeală de duducă din vremea Văcăreștilor. Să nu spună deci nimic inteligibil, dincolo de faptul că autorul e sensibil. Dan Vezentan nu e sensibil, ci pragmatic. El înțelege necesitatea nutriției, a coabitării și – în final – a sacrificării pe baze științifice.
3. Dispariția obiectului. Obiectul artistic nu mai e interesant decât dacă are conotații sexuale. Mai precis, doar dacă participă la un ciclu de excitare-relaxare, în care atracția și juisarea sunt strâns legate. Intervalul cunoașterii, al explorării dezinteresate, al pauzelor de reflecție este principial abolit. Decât un obiect a cărui prezență cere gândire, mai bine o absență a obiectului – mimând gândirea. Dan Vezentan trăiește într-o lume obiectivă pe care o reflectă prin obiecte subiective. Duritatea acestora e în proporție inversă cu plăcerea senzuală pe care ar putea-o genera.
4. Dispariția ironiei. Valoarea tactică a ironiei a fost înlocuită de o solemnitate principială, încruntată, pe măsura mizelor care trebuie să fie întotdeauna succesul financiar și acceptarea socială fără rest. Surogatul bășcăliei rămâne alternativa perfidă, care coboară în derizoriu orice tentativă de umor cu încărcare critică, transformativă. Ori suntem serioși, ori de batem joc! Dan Vezentan nu e serios, în sensul că temele pe care el și le asumă sunt dincolo de orice urgențe ideologice, estetice sau de alt fel. Și nici nu își bate joc, deoarece preocuparea lui față de obiectul de studiu – animalul domestic și cultura materială din jurul lui – este concentrată, personală, senină.
5. Animalul e omul, și invers. Ca și Gulliver în țara Houyhnhnm-ilor, Vezentan se confruntă permanent cu dilema supremației ontologice și etice a unei specii sau a alteia. E omul superior vacii (porcului, găinii), sau invers? Până la urmă, despre ce e vorba aici – despre sacrificiu? Sau despre crimă?
Călin Dan
Dan Vezentan (n. 1978, Seini) trăiește și lucrează ca artist și fotograf în București. A absolvit Universitatea de Arte București. Printre proiectele și expozițiile în care a participat, amintim Bienala Mobilă, 2014 și 2017 – organizată de Centrul pentru Cultură Contemporană Club Electroputere; Dispoziții în Timp și Spațiu, Muzeul Național de Artă Contemporană, 2015; Feed Me/ No Gravity, expoziție solo la Sandwich, 2016; Process Terminus în cadrul Art Encounters, Timișoara, 2017; The Great Romania & China Friendship Cafeteria, C5+86 Space Beijing, China, 2018.
Călin Dan este un artist vizual cu studii de istoria și teoria artei. A ajuns la recunoaștere internațională ca membru al grupului subREAL și ca autor al proiectelor pe termen lung Arhitectura Emoțională (2002-prezent) și Anturaju’ și alte întâmplări (2006-2010). După 1989 a fost consultant al fundațiilor Mondriaan și Pro Helvetia și a condus revista “Arta” și Centrul Soros pentru Arta Contemporană București. În prezent este directorul Muzeului Național de Artă Contemporană – MNAC București. Opera sa a fost prezentă în bienalele de la Veneția, Sao Paolo, Istanbul și Sydney, precum și în festivalele Ars Electronica, Linz; Dutch Electronic Arts Festival, Rotterdam; Media, film and video Osnabruck; Kurzfilmtages, Oberhausen; OSTranenie. Video Forum an der Stiftung Bauhaus Dessau; ZKM Karlsruhe, etc. A primit premiul special al Festivalului de film Experimental Split (2000)și premiul Videonale Bonn (2001).
Recent Comments