Sub egida CONSILIULUI  JUDEŢEAN BUZĂU, MUZEULUI  JUDEŢEAN BUZĂU, Liceului de Artă “Margareta Sterian”- Buzău, în perioada 1 martie – 31 mai 2018 va avea loc expoziţia personală itinerantă de artă vizuală METAFIZIC, autor Daniela Frumuşeanu. Între 14 septembrie 2017 – 6 februarie 2018, lucrările au fost pe simezele COMPLEXULUI MUZEAL BISTRIȚA-NĂSĂUD.  

Vernisajul va avea loc  joi 1 martie 2018, ora 18:00, la Casa Vergu–Mănăilă (Colecţia de etnografie şi artă populară), str. Războieni nr 8, Buzău.

Publicul poate admira lucrări  de artă vizuală realizate pe parcursul mai multor ani, al căror numitor comun  este introspecţia  în domeniul suprasensibilului sau zona întrebărilor existenţiale.

Artişti invitaţi: Joanne Luongo (S.U.A.), Zuzu Caratănase (România).

Prezintă: Roxana Păsculescu, critic de artă.

Curatori/organizatori: Rodica Tache şi Daniela Frumuşeanu.

Vernisaj: joi 1 martie 2018, ora 18:00, Casa Vergu–Mănăilă (Colecţia de etnografie şi artă populară), str. Războieni nr 8, Buzău.

Recital: Orchestra  Liceului de Arte  ”Margareta Sterian” Buzău, Dirijor Florentin Boroghină.

Colocviu: ,,Întâlnire cu Dr. Daniela Frumuşeanu”;  miercuri 28 februarie 2018, ora 18:00, sediul Muzeului Judeţean Buzău (amfitetru).

Instituţii organizatoare: CONSILIUL  JUDEŢEAN BUZĂU, MUZEUL  JUDEŢEAN BUZĂU, Liceului de Artă “Margareta Sterian”- Buzău.

Durata expoziţiei: 1 martie – 31 mai 2018.

Parteneri: Uniunea Artiştilor Plastici din România, Asociaţia Femeilor Universitare, Fundaţia Ileana Mustatza.

Parteneri media: Modernism, Health &Beauty.

Procesare digitală afiş: Liana Bădălău.

IEŞIREA DIN REAL

Daniela Frumuşeanu m-a convins de multă vreme -prin natura felului ei particular de a fi om şi profesionist în artă, deopotrivă- că poate accede la metafizic. Sigur, în alte condiţii, poate ar fi destul de greu de crezut şi chiar imposibil de înţeles cum „imprimeul textil” (iată câtă concreteţe stă în această denumire tehnică) se metamorfozează şi devine, altceva.

Despre incredibila legătură dintre imprimeul textil şi acest puternic altceva îşi propune să fie şi cronica de faţă.

O suită de lucrări vorbeşte astăzi la Buzău despre un demers important prin anvergură şi dedicare, început cu mult timp în urmă de Daniela Frumuşeanu. Căci, de expoziţiile sale personale, m-am bucurat cu plăcere, în anii din urmă, luând aminte de fiecare dată la demersul consistent şi continuu susţinut de artistă. Totul se leagă în lucrul acestei creatoare, a cărei respiraţie artistică este de mare forţă şi cuprindere. În urmă cu destul timp- probabil s-au scurs de atunci, mai bine de 10 ani -descopeream cu entuziasm că artista -dincolo de dialogul minunat pe care îl purta cu pânza, prin forme şi culori, rezultate din alegeri culturale bine definite- introducea în convorbirea cu privitorul, rând pe rând, tridimensionalul şi mai apoi, spaţiul. Tridimensionalul, ca de altfel şi spaţiul galeriei (acesta din urmă fiind la fiecare expoziţie un altul, presupunând regândirea întregului după noi coordonate) sunt aduse de artistă în schema compoziţională a expoziţiei, spre a îmbogăţi mesajul, care nu este doar unul estetic. Categoric astfel, privitorului îi este solicitată participarea intensă la captarea conţinutului artistic.

Aşadar, tehnica specifică imprimeului textil (serigrafia) devine doar parte integrantă dintr-un mai larg concept, tocmai pentru a exprima cât mai elocvent, înţelesul pe care artista îl doreşte a fi comunicat. De astă dată, mesajul purtat de expoziţie este –Metafizic. Prin urmare, tehnica serigrafică este asociată şi altor materiale; dincolo de molateca pânză, motivul va fi acordat cu pricepere şi fineţe, altor suporturi. Ca urmare a viziunii contemporane a Danielei Fumuşeanu, în care mixajul de materiale diverse capătă viaţă, imprimeul textil iese din zona de confort a artelor decorative şi ajunge să se „măsoare” de la egal la egal, cu celelalte arte.

Deci, fără ca vreodată să fie pus în umbră, imprimeul devine în înţelesul Danielei Frumuşeanu, treaptă mijlocitoare spre obiectul textil. Nu de puţine ori însă, autoarea construieşte, împinsă fiind de coordonatele conceptului, chiar instalaţii artistice, cu alte cuvinte, complexe sintaxe poetice, prin a căror volumetrie şi desfăşurare spaţială, autoarea îşi propulsează la un nivel superior comunicarea cu privitorii.

Această ieşire emergentă din cadrul tradiţional al artelor decorative are un coerent aspect formal a cărei valoare se vede însă, cu adevărat în „purtarea” motivului. Formalul, chiar seducător cum se dovedeşte a fi în opera Danielei Frumuşeanu, nu funcţionează deloc de unul singur în mesajul acestei creatoare. Semnele de mare expresivitate, apoi, puternicele forme create şi volumele constituite, la care se adaugă transparenţele, de altfel discrete în importanta ecuaţie expoziţională –nu fac decât să dea „corporalitate” suprasensibilului.

Într-un climat artistic, astăzi, excesiv politizat, în care mesajul este unul de cele mai multe ori, social sau economic, brutal şi angoasant, Daniela Frumuşeanu se situează cu această expoziţie într-o altă sferă. Spaţiul meditaţiei artistei este metafizicul, iar sala de expoziţie -ajunsă confidenta sa- devine vehiculul care poartă privitorul către ieşirea din real.

Roxana Păsculescu, critic de artă,  jurnalist–Radio România Cultural
Februarie 2018