NEW MEDIA ART. SELECTED WORKS FROM BUCHAREST, CLUJ AND IAȘI @ UNAgaleria, București

Deschiderea va fi precedată de o dezbatere cu titlul „Condiția artistului după finalizarea studiilor de arte vizuale”, care are loc în același spațiu, cu începere de la ora 17:00. Participanți: Raluca Nestor Oancea, Iosif Kiraly, Cristian Nae, Cătălin Gheorghe, George Pleșu.

————————–—- —-
Această expoziție prezintă lucrările a 3 absolvenți de studii de licență și masterat, selectați de profesori din cadrul universităților de arte din București, Cluj-Napoca și Iași. După instalarea sa la Borderline Art Space în Iași (7-17 septembrie 2016), expoziția a fost itinerată la Galeria Casa Matei a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca (27 septembrie – 7 octombrie 2016) și ajunge la UNAgaleria a Universității Naționale de Arte din București (26 – 30 octombrie 2016).

Potrivit lui Valentin Cernat, “instalația ‘Înveliș vertical’ își propune să realizeze o radiografie a cumulului de procese, stări și moduri de percepție generate de interacțiunea cu o colecție personală de fotografii de familie. Analizez, astfel, critic modul în care o serie de plăceri estetice, de moment, combinate cu siguranța și intimitatea familială, au genenerat o perioadă de timp o pseudo-identitate ancorată în încredere sau stimă imaginară. Aplicănd definirea sinelui individual în contextul interpretării albumelor de familie, analizez punctual modul în care m-am raportat inițial la fotografiile respective. Mai mult, prin studiul generat de această lucrare, intenționez să deconspir discursul dominator, intim și sensibil al interpretărilor pe care le aduce identitatea de familie. Prin intermediul acestui proiect prezint concepte și teorii legate de corporalitatea fizică, memorie, imagini de arhivă, trecut, identitate si îmi descriu propriul corp prin intermediul analizelor medicale. Proiectul nu este un demers de simplă cartografiere a trecutului, ci unul prin care interoghez prezența, actualitatea. Lucrările din această expoziție sunt construite cu dorința de a prezenta o radiografie a momentului, a modului în care îmi percep acum, propria persoană. Este răspunsul actual al întrebării ‘cine sunt eu?’, dincolo de aparență, dincolo de acel ‘Înveliș vertical’. Este o deplasare către ființă prin interogarea continuă a sinelui”.

Potrivit Andrei Roman, “instalația video ‘World Wide Women’ are ca subiect principal femeia. După cum sugerează și titlul, instalația se adresează tuturor femeilor indiferent de origine, religie, rasă sau cultură, ea fiind un omagiu adus persoanelor de sex feminin din întreaga lume. Feminismul este o mișcare socială care urmărește dobândirea egalității în drepturi a femeilor cu bărbații. Scopul instalației este acela de a evidenția evoluția femeii ca individ, într-o societate care discriminează și etichetează, punând accentul pe 3 etape: Geneză, Femeia ca obiect sexual, Femeia independentă. ‘Geneză / Genesis’ se referă la Facerea Lumii, respectiv la relația dintre Adam şi Eva. Partea a doua intitulată ‘Femeia ca obiect sexual / Pretty hurts’ amintește de perioada în care femeia nu era nimic altceva decât o distracție sau un aparat de făcut copii. Astfel, facem cunoștință cu o femeie care este exploatată zilnic din punct de vedere sexual, dominată de sexul masculin, folosită, o femeie care încetul cu încetul își pierde puterea şi respectul față de sine. Ultima parte, ‘Femeia independentă’, prezintă momentul în care femeia renaște asemeni unei păsări Phoenix cu scopul de a-și dobândi independența, de a dovedi lumii, și mai ales sexului masculin, că nu este inferioară acestuia din nici un punct de vedere”. În cadrul expoziției de la Iași va fi prezentat doar filmul video, nu întreaga instalație concepută de Andra Roman.

Bazate pe un program de generare a poeziei prin intermediul computerului (computer generated poetry), lucrările Sânzianei Ceteraș combină fotografia, video-ul și textul pentru a crea poeme vizuale care vorbesc despre lumină și sunet, despre decăderea visării, despre contradicția artei, despre creativitatea mașinilor, despre conștiință și conștientizare. Relația dintre programator (artistul care introduce cuvintele-cheie) și autor (programul Racter, o prescurtare de la raconteur) este deopotrivă intimă și rece, familiară și alienată. Textele par a fi sobre, însă cu umor, seducătoare, însă distante. Propozițiile sunt corecte și coerente, conjugând verbele regulate și iregulate, ținând cont de directivele sintaxei. Algoritmul de creare a poeziilor nu se dezvoltă în funcție de o expresie a inteligenței artificiale a computerului, ci în raport cu imaginația artistică care relaționează cu modul de sintetizare al mașinii. În spațiul video-textual al întâlnirii dintre om și mașină se crează momente minimale de poezie post-umană.