- Ce ne place la noile metode de a strânge bani pentru proiecte creative este principiul, devenit funcțional datorită social media, că „spectatorii”, devenind donatori, se transformă de fapt în…co-producători ai proiectului respectiv. Engagement și crowdsourcing. Ne puteți detalia?
În crowdfunding este vorba despre mai mult decât „producție,” de fapt este ceva diferit. În producție ai un cuvânt de spus, și chiar un cuvânt final când vine vorba despre direcția creativă. În crowdfunding – care nu este egal cu crowdsourcing, ci doar o formă a acestui fenomen – este prezervată libertatea totală al creatorului de a face cu proiectul ce crede el de cuviință. Mai mult decât atât, proiectul rămâne proprietate intelectuală, dar și financiară a inițiatorului. Așa cum funcționează crowdfundingul azi, în calitate de susținător („backer”) nu ai un retur financiar. De exemplu, când tehnologia Oculus Rift (ochelari pentru realitate virtuală) a fost vândută către Facebook pentru 2 miliarde de dolari, cei 9522 de susținători ai proiectului nu au primit nici un ban din profit și nici bani înapoi, cum ar fi dorit un număr dintre ei.
Cred ca motivația pentru a participa la o campanie de crowdfunding este la nivel de identificare și de apartenență. Investești într-un proiect fiindcă îți găsești o formă de apartenență, emoțională în primul rând, la conținutul său; un proiect de care ai vrea să fii mândru că l-ai co-produs, dar pentru care nu ai finanțele necesare să faci o investiție de producător în sensul tradițional. În același timp ai satisfacția de a face parte dintr-o comunitate de investitori.
- Se spune că ce nu te omoară te face mai puternic – lipsa de resurse incipientă a unui proiect cultural poate aduce după sine o creativitate aplicată în fundraising. Cum poate acest instrument numit crowdfunding să aducă bani mai mulți decât un altul (sponsorizări, fonduri nerambursabile etc.)?
Nu cred ca poate aduce bani „mai mulți” dar poate aduce bani care nu ar fi fost deloc. Deci este de la 0 în sus. Crowdfundingul este perfect pentru proiecte care doresc liberatate creativă totală și în același timp doresc să adune un public în jurul lor. Daca proiectul este bun doar pe hârtie este perfect pentru grant. Dacă proiectul poate să se prezinte ca o investiție sau ca o asociere vizibilă cu un grup cheie pentru un brand este perfect pentru o sponsorizare. Dar dacă un proiect nu dorește să apeleze la tehnici de fundraising și marketing deja prea utilizate și vrea să se prezinte așa cum inițiatorii lui doresc să o facă, crowdfundingul creează noi forme de marketing, un marketing viral, mai sincer, mai uman.
„Lipsa de resurse incipientă a unui proiect cultural” nu se poate schimba doar prin apelul la crowdfunding. Politicile culturale la nivel național și European vor trebui să integreze acest mod de finanțare împreună cu altele în mod structural pentru a schimba situația. Crowdfundingul este o alternativă de finanțare, nu soluția finală a tuturor problemelor de susținere a domeniilor creative în România.
- Donațiile în România sunt majoritar direcționate emoțional, spre probleme și spre sectoare umanitare. Pe ce „butoane” trebuie să apese o campanie de fundraising pentru un proiect creativ, având în vedere lipsa de …urgență?
O campanie de crowdfunding trebuie să apese, de asemenea, pe butoanele „emoționale.” Trebuie să transmită unicitatea proiectului și așa să ajungă la oamenii care găsesc în el ceva și pentru ei (un vis neîmplinit, o curiozitate, un subiect drag etc.). Cheia emoțională în crowdfunding este cea a participării, „acest proiect nu ar exista fără tine”, acesta este declanșatorul cel mai important.
Pentru mai multe detalii, vezi sesiunea de formare și consultanță interactivă susținută de Corina Șuteu, Oana Radu & Elvira Lupșa joi, 17 iulie 2014 la București
Recent Comments