Sâmbătă, 21 septembrie, la sediul Centrului Național al Dansului București (CNDB), a avut loc o consultare publică între ministrul Culturii, dl Daniel Barbu, și membri ai comunității dansului contemporan, artiști, manageri și curatori din teatru și arte vizuale, public de dans și cursanți ai CNDB. Printre participanți s-au numărat coregraful Ioan Tugearu, Andreea Căpitănescu (președinta Asociației 4Culture, organizator al singurului festival internațional de dans contemporan din România, eXplore dance festival), Ștefania Ferchedău (managerul studioului de dans contemporan Zona D), Laura Panait (coordonat al Festivalului Temps d’Images din Cluj), Sandra Mavhima, Vlad Merariu și Simona Deaconescu (Asociația „Secția de coregrafie“), coregrafii Ion Dumitrescu, Florin Flueraș, Mădălina Dan, Mircea Ghinea, Eduard Gabia, Arcadie Rusu etc., dramaturgul Peca Ștefan, scriitorii Răzvan Țupa și Elena Vlădăreanu, managerul Corina Șuteu, Raluca Voinea (curatoarea Pavilionului României la Bienala de la Veneția 2013), criticii Liana Tugearu, Gina Șerbănescu, Mihaela Michailov, și alții.
Întâlnirea a fost moderată de Vava Ștefănescu.
Tema consultării a constituit-o recentul proiect de Hotărâre de Guvern prin care ar urma să se comaseze, sub administrație unică, Opera Națională, Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian“, Centrul Național de Artă „Tinerimea Română“ și Centrul Național al Dansului București.
Ministrul Culturii s-a declarat un aliat și un real partener de dialog al comunității dansului contemporan, schimbul de opinii a fost constructiv și benefic pentru clarificarea situației de fapt a CNDB.
Dl ministru Barbu a susținut ideea comasării ca o decizie de eficientizare a managementului instituțiilor în cauză și de asigurare a unui buget comun mult mai puternic, centralizat.
Printre argumentele aduse de cei prezenți împotriva unei decizii de comasare au fost:
- viabilitatea managerială a Centrului ca formă de organizare orientată spre proiecte și parteneriate în organizarea festivalurilor de dans, a atelierelor, schimburilor internaționale, total pierdută în cazul unei decizii bugetare centralizate, în care dansul contemporan ar fi doar un subdomeniu în „competiție“ cu departamentele nou create (balet, operetă, coruri…);
- incompatibilitățile de structură între mari instituții de repertoriu ca Opera și Opereta și o instituție de proiecte, CNDB, care funcționează, financiar și reprezentativ, ca platformă și partener al tuturor operatorilor de dans contemporan din România;
- potențiala pierdere a autonomiei artistice a dansului contemporan și dispariția lui ca domeniu distinct, în condițiile în care CNDB și-a dovedit viabilitatea ca generator de recunoaștere internațională (cel mai recent, prin succesul Pavilionului românesc de la Bienala de la Veneția 2013, reprezentat de coregrafi și performeri din dansul contemporan);
- imposibilitatea de a angaja parteneriate și linii internaționale de finanțare special pentru dansul contemporan;
- buna desfășurare a activităților Centrului a fost afectată de faptul că în prezent funcționează într-un spațiu închiriat și cu o conducere interimară de trei ani încoace, și cu toate acestea, cu bugetul său de nici 200.000 de euro, CNDB și partenerii lui si-au îndeplinit proiectele angajate.
În concluzia discuției, ministrul Culturii s-a angajat în rezolvarea problemei unui sediu propriu al Centrului Național al Dansului (până în aprilie 2014), care să permită o activitate de anvergură a CNDB, în condițiile în care încă nu există în România nici un spațiu destinat artelor performative contemporane. Totodată, vor fi demarate procedurile pentru ocuparea prin concurs a postului de director al Centrului.
Centrul Național al Dansului București
Recent Comments