Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a declarat, joi, că el crede că soarta acestei instituţii este pecetluită odată cu trecerea ei sub autoritatea parlamentară şi alegerea conducerii ei după un algoritm politic, dând ca exemplu funcţionarea CNSAS şi CNA, potrivit Mediafax.

Horia-Roman Patapievici a susţinut, joi, o conferinţă de presă la ICR, după ce Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă, dată miercuri, prin care ICR a trecut de sub autoritatea simbolică a preşedintelui României în subordinea efectivă a Senatului. Alături de Patapievici s-a aflat Tania Radu, vicepreşedinte ICR, Mircea Mihăieş, celălalt vicepreşedinte, neputând fi prezent.

La conferinţă au venit numeroşi artişti şi oameni de cultură care au colaborat cu ICR de-a lungul timpului, printre care s-au numărat Cristi Puiu, Andrei Şerban, Alexandru şi Ada Solomon, Grigore Leşe, Dan Dediu, Mihai Mihalcea, Ada Milea, Voicu Rădescu, Irina Margareta Nistor, Cristina Modreanu, Doina Jelea şi alţii.

Patapievici a precizat în deschiderea conferinţei că aceasta nu este despre conducerea ICR, nici despre oameni, ci despre instituţii şi reprezentarea culturii române în străinătate.

El a rezumat conţinutul ordonanţei de urgenţă a Guvernului care prevede trecerea ICR sub autoritatea Senatului, precizând că preşedintele, cei doi vicepreşedinţi, precum şi jumătate din Consiliul de conducere ai ICR ar urma să fie numiţi de Biroul permanent al Senatului, cu validarea plenului acestei camere.

“Părerea mea este că această ordonanţă nu urmăreşte depolitizarea, ci contrariul – politizarea Institutului Cultural Român”, a spus Patapievici, arătând că mai sunt instituţii care funcţionează în acest fel, dând ca exemplu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în care alegerea membrilor se face după un algoritm politic, iar aceştia votează ca atare, preşedintele ICR menţionând că a fost membru în CNSAS.

Acelaşi troc se va întâmpla cu Institutul Cultural Român, a mai spus acesta, continuând cu exemplul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), unde membrii sunt numiţi tot de Parlament, algoritmul politic intervenind şi aici şi nu primează sancţionarea abaterilor din presa audiovizuală.

“Se va ajunge la aberaţii în funcţionarea ICR, pentru că elementele politice vor intra din Parlament în Institutul Cultural Român”, a mai spus Patapievici.

El a explicat că ICR s-a aflat de la înfiinţare “sub autoritatea simbolică” a preşedintelui României, institutul fiind resposabil cu reprezentarea statului în străinătate. Patapievici a menţionat că, în 2003, când a fost adoptată legea de funcţionare a ICR, preşedinte al României era Ion Iliescu, iar Guvernul era condus de Adrian Năstase.

Patapievici a povestit că Ion Iliescu a participat, în 2004, la una din şedinţele Consiliului de conducere al ICR, al cărui preşedinte era atunci Augustin Buzura, întâlnirea fiind dedicată stabilirii organigramei. Iliescu a propus atunci ca unul din vicepreşedinţii ICR să fie secretar de stat în Ministerul de Externe, iar Buzura s-a opus şi acest lucru, care ar fi însemnat o conducere bicefală a institutului, nu s-a întâmplat.

“Dacă Augustin Buzura a putut, am putut şi noi. Am funcţionat sub o autonomie totală în tot acest timp”, a spus Patapievici.

“Părerea noastră este că ne aflăm în faţa unei grave involuţii instituţionale (…) Singura concluzie este că ICR are soarta pecetluită şi asta nu îi afectează pe cei trei membri ai conducerii, noi oricum plecam când ni se termină cel de-al doilea mandat, în ianuarie 2013. (…) Nu este un discurs al conducerii, ci al culturii instituţionale pe care am creat-o aici”, a adăugat Patapievici, subliniind că se va pierde tot ceea ce a reuşit echipa de la ICR să facă în aceşti ani.

Finalul discursului lui Patapievici a fost întâmpinat cu ropote de aplauze de cei prezenţi la conferinţă, iar acesta a spus că ia acest lucru ca un semn de solidaritate faţă de instituţie.

Premierul Ponta a justificat, miercuri, decizia Guvernului de a trece Institutul Cultural Român de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Parlamentului prin faptul că instituţia era “mult prea politizată” şi a arătat că ICR va fi subordonat Senatului, condus acum de Vasile Blaga, apropiat şefului statului.

De cealaltă parte, preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri că este mândru de activitatea ICR de când este el şef al statului, iar Horia Roman Patapievici este preşedinte al institutului, acuzând Guvernul şi PSD că nu au avut decenţa să îl anunţe despre mutarea ICR de la Preşedinţie la Senat. “Ce vreţi să vă mai spun? În loc să te ocupe să creezi locuri de muncă, te uiţi cum poţi lua, să goleşti de conţinut instituţia prezidenţială. Asta arată, este expresia modului de a gândi al PSD-ului. Dar asta e viaţa, mergem înainte”, a spus şeful statului.

Institutul Cultural Român este o instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, care funcţionează în prezent sub autoritatea preşedintelui României. Şeful statului este preşedintele de onoare al Institutului.

Institutul este condus în prezent de Horia Roman Patapievici, din postura de preşedinte, şi de Tania Radu şi Mircea Mihăieş, din postura de vicepreşedinţi.

Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei. Activitatea Institutului Cultural Român este înţeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de iniţiativele externe de factură politică şi economică. Pe lângă sediul central de la Bucureşti, ICR are deschise mai multe institute în străinătate.

Articol preluat din Revista 22