Vernisajul expozitiei de pictura “Flori pentru Kafka” a pictorului Ovidiu Kloska, ce va avea loc in data de 13 septembrie 2011, orele 18, la Clubul Calderon, Str. J L Calderon Nr. 39, Sector 2, Bucuresti. Acest eveniment va fi prefatat de cateva cuvinte ale distinsei doamne critic de arta, Ruxandra Garofeanu. Va invit deasemeni sa cunoasteti si sa degustati un excelent vin romanesc produs de Crama Basilescu. Expozitia va fi deschisa publicului pana pe data de 23 Septembrie.

Ciclul “Eternitate kafkiana cu flori la 7 pm”
Aceasta serie de lucrari face trimitere la metafizica apropierii , la spatiul populat cu un vas cu flori, apropiere vazuta ca o sectiune a unei eternitati temporale personale, in care elementele vegetative sunt transfigurate in elemente metafizice, transcendente. Astfel, la limita figurativului , imanentele luminii devin reflexii si transparente onirice, florescenta devine sfera, in interiorul careia persista urmele trecerii, ale uzurii, ale ciclicitatii.
Titlul seriei, desi aparent sugestiv, nu face trimitere la absurdul prozaic si angoasant prezent in universul lui Kafka, ci, mai curand, el pleaca de la ideea de inghetare a timpului fizic personal printr-un simplu exercitiu meditativ de pura contemplare a vecinatatii.
Pentru mine, ca artist, natura statica este un pretext perfect pentru a genera un joc vibrant intre ideea de perenitate si volatilitate a lumii pe care o percepem in jurul nostru si esenta spiritului uman: constiinta. “Florile” mele , (cu ghilimele de rigoare) , sunt expresia unei meta-realitati subtile, unde privitorul este invitat la meditatie, la exercitiul spiritului, in descoperirea acelei energii, pe care cu totii o posedam, si care rezoneaza cu linistea de la inceputul inceputului..

KLOSKA (Ovidiu Closca)
Nascut la Roman, Neamt la 27 Iulie 1977
2000 – Absolvent al Universitatii “Gheorghe Asachi” Iasi , Facultatea de Electronica si Telecomunicatii, Sectia Radiocomunicatii Digitale
2009 – Master in cadrul Universitatii de Arte Plastice si Decorative “George Enescu” Iasi
Traieste si creeaza in Focsani, Vrancea.- 1998: Expozitie de grafica in cadrul “Saptamanii Artei Studentesti”;
– 1998: Expozitie de grafica – Teatru “Luceafarul Iasi;
– 2002, octombrie : Expozitie personala – Galeriile de Arta Focsani;
– 2006, iulie: Expozitie personala – Hotel Ibis , Constanta;
– 2006: expozitie personala Biblioteca Judeteana “Panait Istrati” Braila;
– 2007, ianuarie: Expozitie de grup Art Space 2007 – Centrul de Cultura “Arcus” , Sfantu Gheorghe;
– 2007, aprilie: Expozitie personal – Galeria Hidalgo, Focsani;
– 2007, octombrie: Expozitie personala -“Espace Cotos” Gallery – Saint Tropez, Franta;
– 2007, decembrie: Expozitie personala – Galeriile de Arta, Focsani;
– 2008, iunie – expozitie de grup – ” Atelier 35″ – World Trade Center, Iasi, Romania;
– 2008, iulie – “Incandescente si uzuri” – Expozitie personala Galeria “Tonitza” UAP Art Gallery, Iasi, Romania;
– 2008, iulie – expozitie de grup – ” Saloanele Moldovei ” – Galerii si institutii din Bacau, Bucuresti, Chisinau;
– 2008, august – expozitie de grup – ” Orasul” – World Trade Center, Iasi, Romania;
– 2008, august – expozitie de grup – ” 4 artisti romani” – Nably, Franta;
– 2008, noiembrie – “Uzura urbana – interferente onirice – obiect de arta ” – pictura, obiect, obiect pictat, instalatie – Centrul International pentru Cultura si Arte “George Apostu”, Bacau, Romania.
– 2009, iulie – expozitie de grup – ” Saloanele Moldovei ” – Galerii si institutii din Bacau, Bucuresti, Chisinau;- 2009, noiembrie : Expozitie personala “Urma Memorie” – Galeriile de Arta Focsani / pictura, interventie grafica pe metal, instalatie, fotografie.

” Prezenta bine conturata intelectual, dispus la dialoguri substantiale si neconventionale, pictor si poet totodata, Ovidiu Kloska nu lasa sa se intrevada formatia sa profesionala de politehnist sadea. Altfel spus, rationalismul presupus de tainele ingineriei se mai poate regasi doar in aplicatia cu care navigheaza pe internet unde comunica in limbaj post-modern si-si semneaza epistolele virtuale cu incitanta formula sunt kloska. in rest, avem a face cu un spirit liber, deschis catre orizonturile fanteziei unde prezenta ingerilor gladiatori gestioneaza spatiile insomniilor lucide si se metamorfozeaza in picturi insolite. Exersarea si performantele in tehnicile moderne ale designului publicitar i-au adus o reputatie si au devenit antecamera picturii. In fapt, poet deghizat in pictor, Ovidiu Kloska vrea sa propuna omului modern un alt tip de imagerie, unde locurile comune ale picturalitatii traditionale nu-si mai gasesc locul. Nu respinge clasicii, dar nici nu-i sacralizeaza printr-o devotiune fara limite. Se simte, in toate, un om liber. De aici, amprenta personala a fiecarei imagini care se concentreaza aproape exclusiv in jurul unui concept abstract, nelinistitor prin mesajul multisemantic.
Expozitia lui de la Focsani a semanat cu perfectiunea unei initieri in angiologie, viata si petrecerea ingerilor tintind starea de inefabil, de desprindere mentala din constrangatoarele chingi ale gravitatiei. De aici, ideea de inger, privita din perspectiva teologica dar si artistica. Nu este interesat, ca cei vechi, de insolubile dispute privind sexul ingerilor, ci doar de populatia ingereasca ce locuieste in interval. Intervalul este, in fapt, spatiul dintre dumnezeul din noi si cel din afara noastra. Ingerul nostru pazitor este, cu vaga ironie, numit ingerul gardian si, in ipostaze diferite, devine si dominanta ansamblului pictural. Glosele lui Kloska asupra temei sunt originale si determina insomnii. In special ale spiritului chemat sa iasa din conventii prestabilite si sa propuna un alt tip de negociere cu sacralitatea si neantul. Spirit animat de interogatii insolubile, el avanseaza cu fiecare opera pe teritoriile iluzoriului. Nu da sentinte, ci face doar invitatii pentru calatorii in zonele eterate ale fictiunii si misterului. Nu uita totusi, niciodata, de unde a plecat desi nu se sfieste sa afirme ca e traversat uneori de seductiile delirului. Sta de vorba cu ingerii. Intr-o compozitie cu aspect de despletire baroca a unor linii luxuriant articulate, face apel la memorie spre a imagina un posibil dialog cu Ingerul Gardian. Intrebarile suna adevarat, raspunsurile sunt echivoce.
Tensiunea imaginii asociaza armuri vulnerabile si diafanitati de heruvimi intr-un spectacol unde trambitele anunta posibile apocalipse. Cromatismul se impune prin asocieri pretios rembrandtiene dar si prin sonore griuri metalic articulate. In “Prima sedinta foto a unui inger gardian” armurile grele devin din posibile poveri, carcase fragile unde salasluieste in fapt, credinta. Alteori, spectrul noptilor de nepatruns presupne asociatii coloristice grave, funebre in cheie bacoviana iar sarbatorile orgiastice ale impreunarii au aerul devastator al ereziei. Raporturile dintre culorile inchise si jerbele de scantei galbene ce inunda cerul compozitiilor aduce in atentie cuplul cosmic al luminii si intunericului. Fantezia debordanta, reverberatiile nocturne ale poeziei, cum sustine pictorul, amplifica sonoritatea cromatica si sporesc dramatica desfasurare a formelor in spatiul grafic. Nu intamplator, Ovidiu Kloska aude muzica sferelor si vede ingeri.
Oscilatia intre real si imaginar, forma si gest desinhibat de constrangeri impuse de autoritatea traditiei, face ca
pictorul sa reinventeze spatiul din perspectiva unui timp animat doar de falfairea unicei aripi a ingerului cazut in pacat. Substantialele comentarii plastice pe o asemenea tema dovedesc configurarea unei viziuni, implementarea unei stilistici. Adaugandu-ne neistovitului sau gand introspectiv, dar si exprimarilor vizionar- poetice cred ca avem a face cu un creator in toata puterea cuvantului. Iata, vom spune, un spirit care vegheaza asupra burghezelor noastre impacari cu noi insine. ”
Valentin Ciuca – Critic de arta

“Kloska, în cautarea drumului Damascului
Cu certitudine, arta lui Kloska se înscrie în efortul major al creatorilor de a detecta si exprima esentele fiintei umane, asa cum a fost ea modelata de vremuri. Cazuta sub incidenta temporalului, într-un spatiu sub-solar, umanitatea s-a vazut nevoita sa-si contorsioneze spiritul, aproape sa si-l mutileze, prin raportare la timpurile istorice, morale traversate.
Metamorfozarea perpetua a spiritului a produs urme vizibile, adeseori chiar si la suprafata carnii, a figurii umane, acolo unde artistul Kloska a cautat si cauta sa surprinda, prin uneltele specifice efortului sau, aproape demiurgic, întreaga framântare launtrica a omului, plasata dincolo de subconstient.
Fie ca exprimarea artistului se produce în piatra, metal, fie pe pânza, ea reda, pe cât posibil, o anumita parte a misterului ce zace in nuce, în cel mai ascuns loc al fiintei umane, acolo unde spiritul – prezent ca o boaba de mustar desprinsa din focul universal, primordial – continua sa pâlpâie si sa mentina vie starea fiintiala a naturii umane, alintata de divinitate prin gestul initial al genezei unice.
Neîndoios, universul uman este la fel de incitant în a fi explorat ca si universul exterior fiintei umane; preluând, însa, îndemnurile înteleptilor antici, care au parasit la un moment dat cercetarea macrocosmosului în favoarea investigarii microcosmosului caracteristic fiintei umane, Kloska reia parcursul anticilor prin prisma artei moderne, aratând, asa cum ne-a creat noua, cel putin, impresia, ca se gaseste în plina cautare, în aflare a celui spre care s-au îndreptat multi altii înaintea sa, respectiv în detectarea Absolutului.
Mijloacele artistice nu le comentam; el apartin cu desavârsire autorului, care pare sa se fi cantonat în areale durabile, prin însasi materia din care-si compune demersul artistic: piatra, în special, dar si metal. Se adauga, demersul pe pânza ce transpune aceeasi tendinta stihiala, detectata în operele ce au la baza piatra, asa cum se regaseste aceasta modelata de alte mâini, anume ale Demiurgului însusi.
Preluarea modelului divin si încercarea proprie de refacere a unui drum catre radacinile fiintiale ale omenirii – pe când aceasta, înca se gasea în etapa luminoasa a ei – reprezinta un efort colosal pentru orice artist; tocmai de aceea si Kloska însusi, angrenat în acelasi demers, munceste foarte mult, amintind de efortul sisific al personajului mitic, acelasi pe care ar trebui sa ni-l imaginam fericit, mai ales atunci când coboara din vârful muntelui spre poalele sale, pentru a-si relua travaliul etern.
Chinurile surprinse de artist, pe figurile redate în piatra, metal sau pânza, arata exact etapa ultima a existentei omenirii înainte de Apocalipsa, eveniment anuntat nu numai de Biblie dar si de alte carti mari ale lumii, în evi diferiti si momente aparte; situându-ne în plan spiritual, este bine sa nuantam asupra ideii de extinctie a omenirii actuale – extinctie anuntata si prin lucrarile lui Kloska – în sensul ca nu este vorba despre disparitia biologica, ci despre metamorfozarea radicala lumii, la un moment dat, astfel încât sa aiba posibilitatea de a renaste împlinita si rotunda, desavârsita, ca la începuturi, pe când se spunea, ca traversa un ev absolut, impecabil din toate punctele de vedere, nealterat de ulterioara derulare sub incidenta devoratoare a timpului.
Speranta ca va veni momentul când omenirea se va transforma radical, e redata prin lumea îngerilor ce strabate creatiile lui Kloska, o lume intuita, bazata pe certa credinta a unei existente superioare spre care poate tinde fiintarea umana în traiectul ei catre Eternitate.
Kloska este un artist tânar, remarcat deja în lumea atât de pretentioasa a artistilor plastici, care continua sa-si caute drumul Damascului, dar pe care suntem siguri, ca într-o buna zi, va avea fericirea sa-l afle.”Prof.dr.Fl.Agafitei  

OVIDIU KLOSKA – Oniric singular Art
Web gallery:
http://www.kloskart.com
E-mail: office@kloskart.com