Goteborg / București, august 2026
Vineri, 28 august 2026, PostModernism Museum (România) prezintă conferința internațională „From Archive to Arena: Culture, Memory and Resilience – Eastern European Perspectives” la Frihamnsdagarna, festival dedicat democrației desfășurat anual la Goteborg, găzduit anul acesta pe Bananpiren între 27 și 29 august, cu intrare liberă.
Conferința este organizată cu sprijinul Programului Cantemir 2026 al Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Space-time Works (Lund, Suedia) și Radio România Internațional.
Discuția se desfășoară în limba engleză.
Cum sunt transformate în arme narațiunile istorice, imaginile și simbolurile culturale – și cum pot istoria, arta și cultura vizuală să devină surse de reziliență democratică?
Conferința reunește patru cercetători și practicieni români care lucrează la intersecția dintre geopolitică, istorie, cultură, memorie și reziliență democratică și examinează felul în care regimurile totalitare și autoritare au construit, difuzat și reciclat narațiuni culturale, de la propaganda Războiului Rece la dezinformarea digitală de astăzi. Conferința valorifică cercetarea derulată începând cu anul 2015 în cadrul programului DARE (Documentare, Arhivare, Revalorificare, Expunere) al platformei muzeale private PostModernism Museum.
Vorbitorii
Antonia Colibășanu deschide cadrul geopolitic, cu o intervenție despre geopolitica dezinformării și erodarea încrederii în instituții.
Este analist geopolitic senior la Geopolitical Futures și conferențiar de geopolitică și geoeconomie la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. În 2024 a fost Templeton Fellow în programul Eurasia al Foreign Policy Research Institute, face parte din Consiliul Științific al Institutului Regal Elcano și este expert asociat senior la New Strategy Center. A lucrat peste zece ani la Stratfor, unde a fost partener pentru Europa, iar printre cărțile sale se numără Geopolitics, Geoeconomics and Borderlands: A Study of a Changing Eurasia and Its Implications for Europe.
Cosmin Popa urmărește strategiile de influență ale Rusiei, de la Războiul Rece la războiul hibrid de astăzi.
Istoric și cercetător științific principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, este specializat în istoria URSS și a Rusiei și în istoria Europei Centrale și de Sud-Est, în perioada comunistă și contemporană. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din România și Federația Rusă și al comisiei româno-ruse pentru problema Tezaurului României, depus la Moscova în Primul Război Mondial, face parte din colegiul redacțional al platformei anti-dezinformare Veridica și este autorul unor studii despre strategiile sovietice în Europa Centrală, despre intelectualii lui Ceaușescu și despre economia politică a României comuniste.
Adrian Cioflâncă abordează documentarea vizuală a atrocităților – felul în care imaginile au devenit arme de propagandă în Europa de Est.
Este cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române din Iași și, din 2015, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”, din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România. Din 2012 face parte din Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, iar din 2005 este expert în delegația României la Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului. A fost membru al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, coautor al rapoartelor finale ale ambelor comisii.
Cosmin Nasui aduce în discuție arta și istoria artei ca propagandă și rezistență – cultura vizuală sub regimurile totalitare și artiștii și istoricii de artă aflați în detenție politică. Istoric și critic de artă, curator, coordonează programul DARE al PostModernism Museum și a fondat modernism.ro, cea mai mare platformă online de cultură vizuală contemporană din România. Este coordonator editorial al seriei de volume Artişti şi istorici de artă în detenţia politică a regimurilor totalitare din România și a publicat studii despre artiștii și istoricii de artă care au fost agenți ai Securității în misiuni culturale internaționale, despre războiul imaginilor purtat prin publicațiile de extremă dreaptă din România și despre fizionomiile cultului personalității, de la Carol al II-lea la Ceaușescu. Programul său curatorial Moving Monuments a fost prezentat de la Bienala de la Liverpool și Parlamentul European de la Bruxelles până la Kiev, Mykolaiv și Dnipro.
Moderatorul discuției este Burak Sayin, strateg cultural și expert în inovație urbană stabilit în Suedia și fost membru în consiliul director al Culture Action Europe, una dintre cele mai mari rețele europene de advocacy cultural. Este doctorand la Universitatea din Lund, cu o cercetare despre hub-urile culturale și creative, și a lucrat peste șase ani ca și Community Manager la Trans Europe Halles. Și-a început cariera ca jurnalist în Turcia și a lucrat pentru Associated Press Television News, Huffington Post și Al Jazeera America.
Context: cultura, recunoscută drept infrastructură democratică
Proiectul „From Archive to Arena: Culture, Memory and Resilience – Eastern European Perspectives” vine într-un moment în care instituțiile europene recunosc explicit rolul culturii în apărarea democrației.
În noiembrie 2025, reuniți sub Președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene, miniștrii culturii și ai mass-mediei din 26 dintre cele 27 de state membre ale UE, între care și România, împreună cu Regatul Unit, Ucraina, Islanda, Norvegia și Elveția, au semnat declarația comună „Declaration on the Necessity of Culture and Media as a Safeguard for Our European Democracies”, prin care se afirmă că presa independentă, cultura și patrimoniul cultural sunt esențiale pentru reziliența democrațiilor europene. Documentul cere ca protejarea culturii și a patrimoniului să fie considerată parte integrantă a politicii europene de securitate.
Tot în noiembrie 2025, Comisia Europeană a adoptat atât European Democracy Shield (EDS), care reunește măsuri împotriva manipulării informaționale și a ingerințelor externe, cât și Culture Compass for Europe, primul său cadru strategic major pentru cultură de la New European Agenda for Culture din 2018.
EDS avertizează că tacticile hibride ale Rusiei pătrund adânc în „țesătura societăților noastre” și că, prin narațiuni înșelătoare care includ uneori manipularea și falsificarea faptelor istorice, se urmărește erodarea încrederii în sistemele democratice.
Cele două documente fac trimitere unul la celălalt: Culture Compass leagă protejarea libertății artistice de structura democratică a societăților europene și de obiectivele European Democracy Shield, iar EDS recunoaște libertatea artelor și protejarea artiștilor și a instituțiilor culturale drept componentă a rezilienței democratice.
Cel mai recent, în iunie 2026, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană au semnat declarația comună Europe for Culture, Culture for Europe – pentru prima dată în istoria UE cele trei instituții se angajează împreună să protejeze, să promoveze și să sprijine cultura. Inspirată de Culture Compass, declarația enunță douăsprezece principii directoare pentru politicile culturale din Europa și recunoaște rolul esențial al culturii în modelarea identității europene, în dialogul public și în coeziunea socială.
Proiectul „From Archive to Arena” se înscrie în acest cadru european, alături de alte inițiative și proiecte dedicate. Propune, într-un festival suedez dedicat democrației, o lectură a arhivelor românești, pentru a urmări cum se construiește propaganda ca instituție, nu doar ca mesaj, cum imaginile atrocităților devin instrumente politice, cum operațiunile ruse de influență continuă aceeași logică în prezent și ce se întâmplă cu o societate atunci când își recrutează sau își elimină artiștii și intelectualii.
Ce se discută la Frihamnsdagarna este înregistrat și difuzat online cu acces liber către publicul larg, iar conținutul este adaptat ulterior în tehnici de animație pentru publicul tânăr. La Lund și Malmo, experți din echipă au întâlniri de lucru cu cercetători europeni care studiază aceleași mecanisme în forma lor actuală: cum circulă teoriile conspirației și cum se pierde încrederea în sursele de informare. Aceste întâlniri extind Narrative Bridge, rețeaua pe care PostModernism Museum o construiește împreună cu parteneri danezi și suedezi din 2024, conectând cercetători est-europeni și nordici care abordează probleme similare din unghiuri diverse.
Proiectul marchează și prima prezentare internațională în țările nordice a programului DARE – Documentare, Arhivare, Revalorificare, Expunere al PostModernism Museum. Activ din 2015, DARE cercetează cultura vizuală produsă în România între 1944 și 1989 – propagandă politică, arhitectură și urbanism socialist, monumente publice, represiune politică, patrimoniul artistic al femeilor – și s-a concretizat în volume din colecția „Lada de gunoi a istoriei”, expoziții itinerante și cincisprezece arhive digitizate de artiști din România.
Despre Frihamnsdagarna 2026
Frihamnsdagarna se desfășoară anual la Goteborg din 2021, iar anul acesta are loc între 27 și 29 august pe Bananpiren, în Frihamnen, cu intrare liberă. Ediția 2026 stă sub tema „Olika röster – gemensam framtid” („Voci diferite – un viitor comun”). Ediția din 2025 a avut peste 16.000 de vizitatori, cu circa 2.000 mai mulți decât în anul precedent. Festivalul a pornit ca inițiativă cetățenească în 2021, inspirat de Almedalen, și s-a dezvoltat cu sprijinul celorlalte festivaluri nordice dedicate democrației — Folkemødet în Danemarca și Arendalsuka în Norvegia.
Despre organizator
PostModernism Museum (PMM), înființat în 2013, este o platformă muzeală privată și de cercetare, non-profit, dedicată artelor vizuale contemporane, cu patru programe: cercetare și arhivare pentru perioada 1944–1989, editură proprie, formare profesională și expoziții. Fondatorii săi coordonează din 2012 și platforma Formare Culturală, o infrastructură de formare profesională și dezbatere publică pentru sectorul cultural românesc. Experții PMM sunt membri ai Culture Action Europe și membri asociați ai EIT Culture & Creativity și lucrează cu parteneri naționali precum Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Municipiului București, Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, IICCMER – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și CNSAS – Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. În ultimii trei ani organizația a implementat peste 30 de proiecte, cu peste 50.000 de participanți.
Contact de presă
Oana Nasui, manager de proiect, From Archive to Arena. Telefon: +40 730 040 514. E-mail: [email protected]
///
Proiect cofinanțat de Institutul Cultural Român prin Programul CANTEMIR, care sprijină proiecte culturale adresate publicului internațional.
Institutul Cultural Român nu este responsabil de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele acestuia pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Recent Comments