Expoziție „Poveste. Peisaj” / MIHAI SÂRBULESCU și TUDOR HASCHKE-MARINESCU
Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău continuă tradiția dialogului dintre artiști prin vernisajul expoziției „Poveste. Peisaj” / Mihai Sârbulescu și Tudor Haschke- Marinescu, două prezențe distincte, dar aflate în consonanță spirituală, unite prin aceeași căutare a luminii și a sensului interior al picturii.
Expoziția va fi deschisă în data de 19 noiembrie 2025, la Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu” din Bacău și propune publicului o incursiune în spațiul lor biografic și artistic comun, evidențiind profunda legătură spirituaă și de viziune care îi unește.
Contextul estetic al acestei întâlniri vizuale va fi expus de Marius Manta, eseist, și Ovidiu Ungureanu, directorul Centrului de Cultură „George Apostu”.
Mihai Sârbulescu (n. 1957, București), membru fondator al influentului Grup Prolog (1985), este un nume de referință în pictura românească postbelică. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la clasa prof. Marius Cilievici, și doctor al Universității Naționale de Arte București, cu teza „Dosar Prolog”, 2010, coordonator Andrei Pleșu, Sârbulescu este recunoscut pentru arta sa care transcende simpla reprezentare, căutând sensul profund, acel limbaj pictural care valorifică sacrul și simplitatea formelor.
Tudor Haschke-Marinescu (n. 1969, București), membru al Uniunii Artiștilor Plastici, a studiat la Academia de Artă București, la clasa Prof. Vladimir Zamfirescu şi Florin Ciubotaru. Lucrările sale au fost expuse atât în ţară („10 pentru deceniul X” – Galeria Municipiului Bucureşti, 2010; „Deceniul 1 – generaţia ’96” – Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, 2006; Peisagişti în Gradina Muzeului Cotroceni, 2002 etc), cât şi în străinătate (Luxemburg, 2007; Veneţia – Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, 2001 etc). Pentru Tudor Haschke Marinescu, expresia artistică nu are granițe ferme − cuvântul, sunetul și culoarea sunt forme diferite ale aceleiași respirații interioare.
Curatorul expoziției, Maria Pașc, sintetizează această convergență artistică printr-o notă care invită la meditație:
„Pentru Mihai Sârbulescu, pictura este un fel de a fi în lume. Clopotele, florile, câmpurile, vasele sale nu vorbesc despre locuri, ci dezvăluie starea de a fi în loc. Prezența lor e vie. Mihai, în meditația asupra propriei ars poetica, pictează ca și cum ar da lumii trup prin culoare. Culoarea are ritm și suflu, iar prezența se așază ca o notă prelung ținută. De aici și ideea unei «poetici muzicale», pe care o trăiește firesc, ca exercițiul adevărului.
Tudor Marinescu vine din același gând, aspirație pentru întreg. Pictează, cântă la pian, scrie poezie. Toate aceste gesturi se adună într-o singură frază, spusă de fiecare dată altfel: «Uneori, prezența e cel mai curat ton. Restul e exercițiu de zgomot.» Pictura celor doi prieteni vorbește despre unul și același lucru: despre ascultare, despre felul cum lumina și culoarea devin formă de rostire.”
Evenimentul face parte din programul anual de expoziții al Centrului de Cultură „George Apostu”, dedicat promovării artei contemporane românești.
Evenimentele culturale ale anului 2025 se desfășoară sub semnul aniversării a 35 de ani de la înființarea Centrului de Cultură „George Apostu”.
Recent Comments