Asociația LaPătrat² și White Cuib prezintă cea de-a doua expoziție din seria „Așa ieși din casă?”

Asociația LaPătrat², în parteneriat cu White Cuib, continuă proiectul expozițional „Așa ieși din casă?”, o serie de trei expoziții găzduite în această toamnă în spațiul de artă White Cuib (Str. Roosevelt 2/1, Cluj-Napoca), cu cea de-a doua expoziție din această serie, care se deschide joi, 30 octombrie, ora 18:00.

Cea de-a doua expoziție aduce împreună lucrări semnate de Bartha József, Koter Vilmos, Alexandra Mereuți & Sebastian Danciu, Monotremu și Voin de Voin sub titlul „Așa ieși din casă? 2”. Expoziția continuă explorarea felului în care îmbrăcămintea comunică dincolo de utilitate sau modă, ca expresie a identității și a rolului său social, politic și simbolic: „Cum ar trebui să se îmbrace oamenii? Ce alegi să porți pe tine și în tine? Sunt întrebări care țin mai puțin de estetică și mai mult de dimensiunile sociale, politice și morale ale societății. Hainele poartă mesaje, explicite sau subtile. Prin lucrările lor, artiștii propun o radiografie a lumii noastre – așa cum este ea acum sau așa cum ar vrea să fie.”- menționează Alina Andrei, curatoarea expozițiilor.

Expoziția va putea fi vizitată după vernisaj până în data de 27 noiembrie 2025, în zilele de luni – sâmbătă, între orele 17:00 – 20:00.

Proiectul reunește 14 artiști din România și din străinătate, cu stiluri și practici diferite, și include, pe lângă expoziții: un atelier dedicat tinerilor, axat pe explorarea artei contemporane prin metode non-formale, susținut de artiști, precum și tururi ghidate ale expozițiilor realizate în parteneriat cu ArtCrawl Cluj.

„Așa ieși din casă?” este un proiect al Asociației LaPătrat² în parteneriat cu White Cuib.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Proiect realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca.

Eveniment Facebook

Argument curatorial

„Femeile care poartă pantaloni sau bărbații care nu se îmbracă suficient de masculin sunt des criticați de reprezentanți ai cultelor religioase. În România, Europa, ieri și azi – secolul XXI. Victimele agresiunilor sexuale încă mai sunt întrebate cum erau îmbrăcate în momentul în care au fost atacate. În România, Europa, ieri și azi – secolul XXI. Se discută mult, de obicei cu conotații negative duse la extrem, despre alegerile vestimentare ale comunității LGBTQ+. În România, Europa, ieri și azi – secolul XXI.

Cum ar trebui să ne îmbrăcăm? Hainele au în primul rând rol utilitar. Toți știm asta. Ne acoperim corpurile să ne protejăm de frig, de ploaie, sau de soare, dar textilele pe care le punem pe noi pot fi și o declarație cu rol de apartenență socială, politică ori religioasă. Ce vrei să porți pe tine şi în tine? Întrebări care au prea puțin de-a face cu partea estetică a modei. În cartea „Mitologii” (1957), Roland Barthes explorează modul în care elementele din cotidian, inclusiv hainele, funcționează ca un sistem de semne, un limbaj social. Hainele nu reflectă doar preferințele estetice personale, ci mai ales ierarhii și constrângeri sociale și religioase. Să ne imaginăm cum ar fi sunat Vechiul Testament fără scena cu Adam și Eva care s-au acoperit cu frunze de smochin, după ce au mâncat din Pomul Cunoașterii, acoperire legată de rușine și conștiința propriei vulnerabilități.

Să nu uităm că (unii) politicienii români poartă (uneori) ii pentru a câștiga un anumit segment de electorat. Alți politicieni poartă haine costisitoare, făcute în alte țări, în același timp având discursuri naționaliste, suveraniste. Cu ceva timp în urmă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost întrebat la Casa Albǎ de ce nu poartă costum la întâlnirile cu oficialii americani. Ținuta sa (bluză, pantaloni camuflaj și bocanci) a fost interpretată ca fiind “lipsită de respect față de poporul american”. Răspunsul lui Zelenski: “Voi purta un costum după terminarea acestui război”. În SUA, dacă vezi trecători pe stradă purtând șepci roșii cu inscripția „Make America Great Again” știi imediat cu cine au votat și de ce. În urmă cu câțiva ani, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că „cel mai bun mod de a-ți permite un costum este să lucrezi”, într-un context în care se vorbea despre sărăcie. Prin urmare, hainele reflectă (și) apartenența la clasă și la roluri sociale.

Prin proiectul “Aşa ieşi din casă?” (întrebare tipică auzită de noi toți de la părinți, în copilărie şi adolescență), mai mulți artiști, din generații diferite, vor arăta prin lucrările lor câteva din bucățile de puzzle de care pomeneam mai înainte. În trei expoziții de grup se va face o mică radiografie a societății noastre. Aşa cum e ea acum sau cum ar vrea să fie. Ne va pune față în față cu dileme morale şi ne va provoca să ne întrebăm ce vrem în fond de la viață şi de la semenii noștri. Lucrările vor fi declarații asumate despre cum văd artiștii lumea, în bine sau în rău. Vor fi semnale de alarmă sau mici incursiuni personale în intimitatea fiecăruia. Vizitatorii expozițiilor vor fi invitați la rândul lor să se exteriorizeze, să aibă un statement vestimentar relevant pentru ce consideră că e important pentru ei şi / sau pentru societatea noastră.

În cea de-a doua expoziție din serie vor expune artiștii: Bartha József, Koter Vilmos, Alexandra Mereuți & Sebastian Danciu, Monotremu, Voin de Voin.” – Alina Andrei, curatoarea expozițiilor

Biografiile artiștilor „Așa ieși din casă? 2”

Bartha József (n.1960) trăiește și lucrează la Tg. Mureș. Este artist vizual, scenograf, curator, conferențiar universitar la Universitatea de Artă din Târgu Mureș unde predă scenografie și artele vizuale. Este inițiator și organizator al mai multor proiecte naționale și internaționale de artă contemporană. Este fondatorul și președintele Fundației ARTeast și al spațiului de artă contemporană B5 Studio din Tg. Mureș. A studiat la Institutul de Arte Plastice din Cluj (1987) și la Universitatea de Artă din Budapesta (DLA, 2012). Pe lângă alte granturi internaționale, în 1996 a fost bursier ArtsLink în SUA, iar în 2005 a primit bursa Boswill Art Committee din Elveția. A avut expoziții personale în România, Slovacia, Ungaria, Cehia și SUA. A participat la multe expoziții de grup în țară și în străinătate. Din 1983, a realizat mai mult de 130 de scenografii la teatrele din România, Ungaria, Slovacia și Serbia. În 2014 a câștigat Premiul UNITER pentru scenografia spectacolului Hamlet, regizat de László Bocsárdi la Teatrul Tamási Áron din Sf. Gheorghe.

Alexandra Mereuți și Sebastian Danciu (n.1997, Baia Mare / n.1997, Hunedoara) trăiesc și lucrează în Cluj-Napoca. Interesele lor se situează la intersecția dintre spațiul public, cu a sa morfologie fluidă și istorie încorporată, și poziția intelectualului față de societate. Ambii au absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și lucrează împreună din 2019. Practica lor, bazată pe cercetare, a apărut în timp ce urmau un program de mobilitate de studiu la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Lyon (FR). În 2022 au urmat un stagiu de practică la Vilém Flusser Archiv (găzduită de UdK, Berlin, DE).

Au participat în expoziții de grup la B5 Studio (Târgu Mureș, RO), MAGMA Contemporary Art Space (Sf. Gheorghe, RO), Fundația ArtEncounters (Timișoara, RO) și expoziții personale la White Cuib (Cluj-Napoca, RO) și Dreiviertel (Berna, CH). Activitatea curatorială cuprinde expozițiile: “New wave #1: When the center does not hold” la Fabrica de Pensule (Cluj-Napoca, RO) și “Projections For Future History: Recurrences In An Antiphonal Space” la B5 Studio (Târgu Mureș, RO).

Koter Vilmos (n.1982, Miercurea Ciuc/Csíkszereda) este absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj. Lucrările sale au fost expuse în diferite țări, inclusiv India, a participat la Geumgang Nature Art Biennial din Coreea de Sud. A luat parte la dezbateri și expoziții de grup la MATCA artspace, White Cuib, MAGMA, tranzit.ro, Bozar, HAU Berlin și în rezidențe artistice și tabere ca cele de la Lăzarea, Wongol, Guestroom în Maribor și Žagare. A colaborat de mai multe ori în cadrul mai multor proiecte cu cei de la MAGMA și Fundația AltArt, a fost membru al Balkan Caucasus Collective. Lucrările sale explorează și reinterpretează critic aspecte ale vieții sociale și politice, dar și pe acelea ale universului cotidian, sub forma unor intervenții artistice în spațiul public, acțiuni performative, instalații, video și design grafic.

Lucrările și proiectele sale au fost prezentate în locații precum ADAF/Atena; Centrul de Artă NOASS/Riga; Worm/Rotterdam; Sandwich Gallery/București; Scena9/București; Simultan Festival/Timișoara; ICR Bruxelles/Belgia; Art Encounters/Timișoara; tranzit.ro/București; Galeria Didar/Iran; Centrul Ceh/București; Parcul Feroviarilor/Cluj-Napoca; Žagarė Fringe Festival/Lituania; Bozar/Bruxelles; Bunker/Ljubljana; HAU/Berlin; Fabrica de Pensule/Cluj-Napoca; MAGMA/Sfântu Gheorghe; Muzeul de Artă 53/Guangzhou; Geumgang Nature Art Biennale/Gongju; Korkép/Lăzarea; Art-Mill/Szentendre; Partapur/India; Teatrul Masca/București.

Monotremu este pseudonimul duo-ului de artiști Laura Borotea și Gabriel Boldiș, un proiect colaborativ început în 2010, la Timișoara. E un nom de guerre împrumutat de la specia atipică a monotremelor (mamifere cu trăsături de păsări și reptile), ce le permite o poziționare paradoxală și hibridă, în afara categoriilor dominante, între est și vest, între hilaritate și politică, între artă și educație.

Practica lor artistică pleacă de la o formă de sensibilitate socială și constă, în principal, în intervenții publice caracterizate de o atitudine critică, cu o atenție constantă la dinamica mecanismelor instituționale și simbolice care structurează viața cotidiană. Lucrările celor doi utilizează forme și resurse minimale, încărcate de semnificații contradictorii (de la obiecte funcționale, recognoscibile, preluate din cotidian, până la gesturi discrete în spațiul public), pentru a marca tensiunile din viața de zi cu zi.

O componentă importantă a practicii lor este activitatea educațională desfășurată prin asociația Minitremu, fondată în 2013. Această extensie pedagogică este integrată în ateliere, tabere de vară, diverse instrumente pedagogice și Minitremu (Un)learning Center, și funcționează laolaltă ca micro-infrastructuri pentru întâlniri și dialoguri educaționale, în care învățarea devine o formă de solidaritate și acțiune comună.

Au colaborat și activat în cadrul unor spații expoziționale precum Magma Contemporary, B5 Studio, Salonul de Proiecte, tranzit.ro, Fabrica de Pensule, Casa Tranzit, White Cuib, MNAC, MARe, Apartament Deschis Chișinău, HAU Berlin, Kunsthalle Winterthur, Bienala Art Enounters și Bienala de Arhitectură din Timișoara (BETA). Au fost rezidenți în cadrul MeetFactory Praga și Camps – Notes on Education, documenta fifteen, Kassel, Germania.

Voin de Voin trăiește și lucrează în Sofia. A absolvit studiile de master la Das Arts, Amsterdam, și a urmat, de asemenea, cursurile Rietveld Academy of the Arts, SNDO și Laban Centre din Londra. Între 2016 și 2024 a condus un spațiu de artă independent în Sofia, numit ÆTHER, cu un spațiu-satelit în Haga. Este fondatorul SAW – Sofia Art Week, un festival anual de artă contemporană.

Practica sa explorează abordări experimentale în artele vizuale, de la performance la instalație, integrând cercetări despre ritualuri colective, psihogeografie și gândire politică. Lucrările sale au fost prezentate în întreaga lume, în instituții și spații alternative, precum Clearing Gallery (New York), Bienala de la Kochi, Melbourne International Art Festival, De Appel Institute, Humboldt Forum (Berlin), Solitude Academy (Stuttgart), Deco Gallery (Tokyo) și altele. Este curator independent din 2015. Pentru el, arta este o formă de activism.