Discuția reprezintă o explorare fascinantă a unei perioade cruciale, dar mai puțin cunoscute din istoria avangardei românești.
Între anii 1933 și 1941, în jurul atelierului Heddei Sterne din București s-a cristalizat un cerc de artiști care a funcționat ca un adevărat laborator de experimentare suprarealistă. Victor Brauner, Hedda Sterne, Theodor Brauner, Medy Wechsler Dinu și Jules Perahim au format un grup coeziv care a produs aproape 390 de desene colective prin metoda „Cadavre(s) Délicieux”, alături de experimente literare și teatrale.
Această perioadă intensă s-a desfășurat pe fondul unor transformări politice dramatice – de la grevele de la Grivița din 1933 până la rebeliunea legionară din 1941, când grupul s-a destrămat definitiv. Ascensiunea antisemitismului și a Gărzii de Fier a afectat profund acești artiști, majoritatea de origine evreiască, care se confruntau în același timp cu supravegherea Siguranței din cauza suspiciunilor de legături cu mișcarea comunistă ilegală.
Conversația are la bază cercetări extinse pe subiect, bazate pe documente inedite din arhive private. Acestea revelă o relație complexă și nuanțată între suprarealism și realismul social, demonstrând că tranziția între cele două curente nu a fost bruscă, ci a existat o perioadă de coexistență și contaminare reciprocă care redefinește înțelegerea noastră asupra avangardei românești interbelice.
Materialul video folosit continuă cercetarea începută în 2014 și prezentată în 2024, cu ocazia a 100 de ani de la publicarea primului Manifest Suprarealist de către André Breton în 1924, prin proiectele „Suprarealism 100: o călătorie prin Avangarda din România” (publicație culturală finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii) și expoziția „Laboratorul de investigație suprarealistă: București 1933-1941” (proiect cu sprijinul Institutului Cultural Român).
Mai multe detalii https://www.modernism.ro/category/suprarealism-100/ https://www.postmodernism.ro/suprarealism-100-o-calatorie-prin-avangarda-din-romania/
Recent Comments