Interviu cu istoricul de artă Radu Stern
Gazdă: Cosmin Nasui, istoric de artă
În acest interviu detaliat despre avangarda românească și relația sa cu comunismul, istoricul de artă Cosmin Nasui dialoghează cu Radu Stern, un istoric de artă și muzeograf cu o carieră notabilă, care include funcția de director de educație la Muzeul Elysee din Lausanne (Musée de l’Elysée) și organizarea mai multor expoziții importante despre artiștii evrei din Avangardă.
Nasui începe prin a prezenta activitatea lui Stern, menționând expoziția dedicată artiștilor evrei din avangarda românească, care a fost prezentată inițial la Amsterdam în 2011 și apoi itinerată la Muzeul Israel. De asemenea, menționează expoziția din 2017 despre artiștii evrei din Ungaria. Nasui subliniază că Stern și-a început cercetarea avangardei încă din perioada studenției, când a realizat o lucrare de licență pe această temă la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București. Radu Stern descrie lucrarea sa de licență despre „Avangarda și știința critică” și primele sale articole publicate. El menționează întâlnirea sa cu Sașa Pană, având acces la biblioteca acestuia, deși relația lor nu a fost una de mare apropiere.
Stern explică că accesul la documente în acea perioadă era dificil, dar el a avut șansa să studieze atât în biblioteca lui Sașa Pană, cât și la Biblioteca Academiei. Nasui orientează discuția spre receptarea Avangardei istorice în perioada comunistă. Stern oferă o analiză detaliată a modului în care regimul comunist a tratat inițial avangarda ca pe o „paranteză” sau ca pe un simbol al „decadenței burgheze”, conform doctrinei lui Jdanov. El explică că această perspectivă s-a schimbat parțial în timpul “dezghețului” din anii ’60.
Stern contestă interpretarea lui Tom Sandqvist despre legătura dintre Avangardă și hasidism, argumentând că majoritatea artiștilor evrei din vangardă proveneau din familii nereligioase. El propune o explicație alternativă pentru predominanța artiștilor evrei în avangardă, sugerând că acest fenomen se datorează mai degrabă absenței artiștilor români, care erau preocupați de căutarea specificului național.
În ceea ce privește perioada anilor ’30, Nasui și Stern discută despre impactul politic asupra avangardei și despre destinele diferite ale artiștilor. Stern oferă o analiză nuanțată a relației dintre suprarealism și comunism, explicând complexitatea acestei relații și diferitele poziții adoptate de artiști.
Interviul se încheie cu discuția despre cartea „Comunism și cultură” pe care Stern a scris-o împreună cu Vladimir Tismăneanu, explicând că aceasta a fost concepută ca un manual introductiv pentru studenți. Stern împărtășește și amintiri personale despre prietenia sa cu Tismăneanu și despre experiențele sale în România comunistă, inclusiv un episod în care un articol al său a determinat cenzura să topească întregul tiraj al revistei Arta.
Acest interviu oferă o perspectivă complexă asupra Avangardei românești, relația sa cu identitatea evreiască și comunismul, precum și asupra modului în care aceste relații au fost interpretate și reinterpretate de-a lungul timpului.
///
Materialul video face parte din proiectul editorial „Suprarealism 100: o călătorie prin Avangarda din România”.
Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii
Mai multe aici
Recent Comments