Crama Oprișor, companie privată cunoscută pentru implicarea constantă în mediul cultural contemporan, parteneră a unor instituții importante precum Muzeul Național de Artă Contemporană din București, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Galeria Laborna etc dar și organizator al Premiilor Crama Oprișor pentru Desen Contemporan a inițiat de curând un nou program de promovare a tinerilor artiști – “BLOOMING MONUMENTS”.
Acesta pune accentul pe sculptura contemporană și prezentarea ei în mediul urban. La sediul din București al companiei am ales să amplasăm, în intervale de timp generoase, o sculptură a unui tânăr artist remarcat pentru creația sa. Lucrarea poate fi observată din stradă, suprapusă peste un context natural verde, de iederă, ce îmbracă gardul, oferindu-i un mediu special.
Vă prezentăm, printr-un scurt interviu, primul artist ales în acest program – Adrian Piorescu invitându-vă să veniți și să admirați lucrarea pe strada Matei Voievod nr. 47, din București.
Blooming Monuments – este nevoie ca monumentele să “înflorească“ în spațiile publice și private?
Adrian Piorescu – Prin expunerea lucrărilor de artă, nu numai artistul are parte de beneficii, ci și spațiile în care acestea sunt expuse, și, desigur, oamenii. Prin integrarea artei, atât spațiile publice, cât și cele private renasc și înfloresc, fiind vorba și de o reciprocă punere în evidență, atât locul, cât și lucrările expuse având de câștigat una prin intermediul celeilalte. De asemenea, prin amplasarea artei în diferite locuri și contexte, omul își găsește o evadare din cotidianul copleșitor, reușind astfel să fie distras pentru un moment de la propria realitate.
Care sunt factorii care determină o secetă a producțiilor sculpturale contemporane prezentate în spațiul public?
Adrian Piorescu – Arta, în general, și sculptura, în special, necesită investiții semnificative atât pentru realizare, cât și pentru întreținere. În România, finanțarea artei contemporane din partea autorităților publice este adesea insuficientă, iar sponsorizările private sunt foarte rare. De asemenea, există și o lipsă a interesului, dar și una a educației culturale – publicul larg nu manifestă un interes pronunțat pentru arta contemporană, acest fapt fiind, printre altele, rezultatul unei lipse de educație culturală și a unei înțelegeri limitate a importanței artei contemporane în viața urbană și chiar cotidiană. Există un conservatorism cultural în România care favorizează arta tradițională sau operele de artă cu un caracter istoric sau patriotic, în detrimentul artei contemporane, care este adesea percepută ca fiind prea abstractă, greu de înțeles sau neconvențională. Sculptorii contemporani români nu beneficiază întotdeauna de oportunități suficiente pentru a-și promova lucrările. Astfel, fără expoziții frecvente, evenimente de profil, sculptura contemporană ajunge să rămână într-un con de umbră. Așadar, consider că acești factori contribuie, din păcate, la o vizibilitate redusă a sculpturii contemporane în spațiul public românesc, menținând o „secetă” a producțiilor sculpturale în acest domeniu.
Există șanse pentru un tânăr artist sculptor, proaspăt absolvent al unei universități, de a fi prezent cu lucrările sale în zona urbană?
Adrian Piorescu -Aici ține foarte mult de pasiunea pe care o ai față de sculptură și de cât de perseverent ești, fiind vorba despre un drum greu (atât la propriu, cât și la figurat). Galeriile se axează foarte mult pe lucrări bidimensionale, care sunt mult mai ușor de expus și mai ușor de depozitat, sculptura necesitând un spațiu mai mare de expunere și fiind mai greu de arhivat, în felul acesta fiind tot mai rar întâlnită în zona urbană. În cazul meu, de exemplu, expunerea a fost destul de rară, fiind vorba de-a lungul timpului de lucrări de dimensiuni mari și de o greutate mare. Într-adevăr, dacă sunt aduse în discuție șansele privind selecțiile de expunere, numeroși artiști deja consacrați au o oarecare întâietate, limitând astfel oportunitățile unui tânăr absolvent. Acesta trebuie să își păstreze însă interesul și speranța, să țină cont de oportunitățile apărute sau să își creeze unele, să lucreze constant, munca și perseverența fiind elemente cheie atât la începutul acestui drum, cât și pe parcursul acestuia, indiferent de eventualele obstacole care pot apărea.
De ce buget ai avea nevoie pentru a putea, într-un an, să îți faci toate proiectele propuse și de a exista decent?
Adrian Piorescu -Sculptura este un domeniu destul de costisitor, un artist având nevoie în primul rând de un spațiu unde poate lucra, la acesta adăugându-se utilități, materiale, transportul acestora, dar și multe alte cheltuieli neprevăzute. A aproxima o sumă anuală exactă mi-ar fi dificil, deoarece aceasta poate să difere în funcție de lucrările personale propuse, dar consider că, pentru un trai decent, suma lunară de cel puțin 1000€ este relativ corectă.
Ai cunoștință de alte proiecte private sau de stat, asemeni “BLOOMING MONUMENTS” al Cramei Oprișor care să vină în sprijinul tinerilor creatori?
Adrian Piorescu -“Blooming Monuments” este singura inițiativă pe care o cunosc de acest fel. De când am venit la București, în 2016, nu am cunoștință de un proiect asemănător, mai ales adresat în sprijinul tinerilor artiști. În ceea ce privește sculptura, expunerea lucrărilor este foarte importantă, mai ales a celor ce se pot amplasa în spațiul exterior. Se poate vorbi, cu siguranță, despre mulți artiști care, la fel ca mine, au lucrări ce pot fi expuse în spații publice sau private, însă neexistând astfel de inițiative, își așteaptă rândul, „abandonate” în depozite sau chiar în curți. Sper ca proiectul “Blooming Monuments” să fie un exemplu și să dea startul mai multor proiecte de acest gen. Cu această ocazie, țin să mulțumesc pentru oportunitatea de a fi primul expozant în cadrul proiectului “Blooming Monuments”, dar și să îi felicit pe cei care au făcut posibil acest proiect atât de necesar.
Recent Comments