Nothing Is What It Seems
13.07-8.09.2024
Fundația Cosman
Artiști: Anca Bodea, Andrei Budescu, Aleksandra Chaushova, Teodora Cosman, Octavian Cosman, Ada Muntean, Alexandra Mureșan, Matthieu Marre, Julia Lebrao Sendra
Un proiect conceput/curatoriat de Teodora Cosman & Ada Muntean
Nothing is what it seems – nimic nu e ce pare a fi. Această frază ne transportă în vremurile imemoriale când umanitatea – captivă în fundul peșterii – își închipuia lumea după chipul umbrelor proiectate pe perete. Această istorie nu e decât o parabolă, o construcție teoretică, care, oricât de absurdă ar fi, a constituit fundamentul gândirii occidentale până în secolul trecut. Teoria mimesisului stipulează că arta, imaginea, n-ar fi decât o umbră a lucrurilor, o realitate de gradul al doilea, legată ca o fatalitate de un referent exterior. Secolul XX, cu avangardele sale, a postulat în fine o artă non-referențială (poate la fel de iluzorie), și a arătat, cu celebra „Ceci n’est pas une pipe” a lui Magritte, caracterul arbitrar al simbolicului. Dar în afară de aceasta, există o implicație mai profundă, mai neliniștitoare, aceea că realitatea însăși nu este ceea ce pare a fi. De la filozofia indiană și până la Matrix (și, mai nou, cu inteligența artificială) ideea că „viața e vis”, că realitatea pe care o percepem nu ar fi decât o iluzie, un delir comun, își face apariția insidios în visele și coșmarurile noastre. Singurele momente care ne arată caracterul profund factic al acestei realități sunt anumite coincidențe, senzația de déjà-vu – de unheimlich cum ar zice Freud – un ușor decalaj care ne face să întrezărim eroarea în matrice.
Expoziția Nothing is what it seems pune problema reprezentării, a corespondenței între ceea ce vedem/imagine și realitate. Reunind demersurile a nouă artiști ce explorează diverse medii vizuale precum fotografia, pictura, grafica, ceramica/sticla, video-ul, instalația, este subliniată o abordare interdisciplinară a practicilor artistice prezentate, accentuând caracterul instalativ/performativ pe care acestea le cumulează în spațiul expozițional. O caracteristică definitorie a artei contemporane este calitatea lucrărilor de a gravita înspre imersiv. Astfel, granițele formale de receptare încep să se dizolve progresiv, permițând privitorului să se raporteze la artă nu ca la o entitate intangibilă, ci mai mult ca la o prelungire și proiecție interpretată a propriei existențe. Nothing Is What It Seems – ca expoziție colectivă – devine o provocare și o invitație de a recepta vizibilul dintr-o perspectivă eliberată de stereotipuri, devenind un punct de pornire în descoperirea unor practici artistice particulare.
Recent Comments