Vernisaj ECOLOGIILE GRIJII ȘI ÎNGRIJIRII
Cap. 2: Plante otrăvitoare
joi, 7 septembrie, între orele 18.00-22.00
la Mobius Gallery, Strada Piața Amzei 13, București
Curatorial input: Gabriela Mateescu
Cercetare & curatorial output: Valentina Iancu (arte vizuale), Eliza Yokina (arhitectură), Mihaela Ioana Georgescu (botanică), Vasilica Luchian (consultanță și curator ierbar)
Expoziția „Ecologiile grijii și îngrijirii”, inițiată de Gabriela Mateescu, alătură arta contemporană unor proiecte de arhitectură și de cercetare a naturii botanice, o construcție curatoriată colectiv care ghidează o incursiune vizuală, poetică și totodată practică în complexitatea relațiilor omului cu flora planetară. Pornind de la rolul hrănitor, vindecator, atributele magice, mitice, imaginația simbolică sau uzul în diferite aspecte ale vieții, de la îmbrăcăminte, arhitectură sau produse farmaceutice, expoziția este împărțită în patru secțiuni, inspirate de cultura pop, populară, respectiv înțelegerea comună astfel: plante utile, otrăvitoare, afrodisiace și ritualice. Taxonomiile botanice actuale se regăsesc amestecate în această micro antropologie vizuală a florei contemporane. Expoziția devine un spațiu de reflecție, învățare și dezvățare a relațiilor omului cu natura vegetală. Ce este natura? Cum ne gândim la natura botanică? Ce loc au plantele în viața noastră? Ce rol avem noi în viața lor? „Ecologiile grijii și îngrijirii” pornește de la o serie de întrebări care vizează relația omului cu natura botanică, decelate din omonimia cuvântului grijă.
Artiști/e: Maria Balea, Nicolae Comănescu, Iulian Bisericaru & Dragoș Dogioiu, Roberta Curcă, Katja Lee Eliad, Livia Greaca, Marina Oprea, Natalia Silaghi, Roman Tolici.
Zine-uri de Anton Polyakov disponibile în toate spațiile expoziției.
Cercetare botanică de Andreea Stan – student masterand în cadrul Facultății de Horticultură din București, Programul de master Peisagistică și Eugenia Petrescu, studentă a Facultății de Horticultură din București, Programul de master Managementul Conservării biodiversității.
În timp ce secțiunea dedicată plantelor utile rămâne în registrul realului, partea expoziției dedicată plantelor otrăvitoare, toxice, așa-zis dăunătoare omului, ne introduce într-un univers suprareal, simbolic, inspirat de caracterul cel mai adesea psihotrop, halucinogen, asociat fenomenelor otrăvirii. Aceasta categorie de plante are un statut ambiguu: toate plantele sunt utile prin contribuția la curățarea aerului. Cu toate acestea, unele buruieni, spre exemplu plantele care provoacă alergii și fără alte calități folositoare omului sunt supuse programelor de extirpare (în special în mediile urbane).
Din categoria plantelor otrăvitoare cele mai cunoscute sunt probabil stupefiantele, narcotice sau halucinogene, cărora cercetătorul Andrei Oișteanu le-a dedicat studiul: „Narcoticele în cultura română: istorie, religie și literatură”. Otrăvirea voluntară cu plante, conform lui Oișteanu, s-a folosit în spațiul românesc în scop ritualic sau creativ încă din timpurile preistorice.
Parteneri media:
Propargarta, Spotmedia, IQ ADS, SMARK, Revista Zeppelin, Revista Arta, Radio Romania Cultural, Modernism.ro, Zile și Nopți, Daily Magazine, Ziarul Metropolis, Feeder, DigitizArte, Revista Atelierul, Munteanu, Igloo, Empower Artist Magazine, HAPP, Radio România Internațional, Agenția de carte, The Woman, curatorial.ro, Răsfoiala, Ediția de dimineață.
Proiectul este co-finanțat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Recent Comments