Sedimente. Imaginea-materie

Artiști: Andreea Anghel, Marieta Chirulescu, Nicu Ilfoveanu, Jimmy Robert

21 iunie – 30 iulie 2023

Vernisaj: miercuri, 21 iunie, 19.00

Salonul de proiecte
Palatul Universul, Corp B, Etaj 1
Actor Ion Brezoianu 23-25, București

Această expoziție se constituie ca un punct terminus al câtorva direcții explorate de Salonul de proiecte în ultima perioadă, care au de-a face, pe de o parte, cu investigarea imaginii fotografice, așa cum s-a produs aceasta în cadrul cercetărilor legate de Colecția de imagini Mihai Oroveanu, iar pe de altă parte cu investigarea istoriei tiparului, motivată de coordonatele locului în care funcționează Salonul de proiecte, fosta Tipografie Universul. Acestor explorări – care s-au concentrat pe elemente contextuale, narațiuni istorice și generarea de discursuri noi în relație cu ele – li se alătură demersul de față care își propune să aducă în atenție o serie de condiții structurale ale producției de imagini prin intermediul unor practici artistice extrem de diferite între ele, care au în comun chestionarea mecanismelor de reprezentare vizuală și sondarea materialității variatelor dispozitive prin care imaginile se formează și intră în circulație, în condițiile în care existența umană este din ce în ce mai desprinsă de valențele lumii fizice, fiind dominată de un regim al vizualității care acționează acaparator și implacabil asupra ei.

Pozițiile articulate în cadrul expoziției au în comun refuzul de a crea, de a inventa noi reprezentări. Artiștii lucrează cu imagini preexistente, cu care s-au întâlnit mai mult sau mai puțin întâmplător, răsfoind ziare, reviste, cărți, arhive personale, pe care le supun unor procese de destructurare, obliterare sau resemnificare, acționând în feluri multiple asupra nivelului lor prim de concretizare, pe care de multe ori nu îl mai putem distinge. Are loc o operațiune de sedimentare, obținută prin intervenții succesive, experimentale, asupra instanțierii inițiale a imaginii, în egală măsură în care se produce o treptată vidare a „conținutului”, alungând astfel posibilitatea de a agăța reprezentarea de vreun referent care să o plaseze într-un plan al identităților recognoscibile. Marieta Chirulescu își construiește lucrările făcând apel la o vastă și complicată manipulare de tehnici de reproducere, dejucând tentativele de a asimila practica ei unui mediu artistic anume. Ea pornește uneori de la fotografii de arhivă pe care le supune unui proces de abstractizare, în care urmele tehnologiilor analogice și digitale care își pun amprenta asupra câmpului vizual dobândesc un rol central, fără ca acest lucru să devină explicit. Praful depus pe hârtia fotografică, petele de pe placa scanner-ului, cadrul și marginile neregulate ale unor fotografii-sursă devin agenții unor construcții vizuale ermetice care încorporează și gestul pictural, introdus deopotrivă ca reproducere și prezență nemediată. Suprafețele lucrărilor ei, încărcate de intervenții umane și non-umane, voluntare și involuntare, fac vizibilă tocmai imposibilitatea de a tranșa între aceste registre, păstrându-și o impresionantă calitate auratică. Nicu Ilfoveanu, un practician prolific al fotografiei, interesat, printre altele, de forme estetice vernaculare, de realismul locurilor și existențelor în diverse periferii, se îndepărtează în acest caz de explorarea clasică a subiectului în fotografie și sondează materia imaginii sau, mai bine spus, rematerializarea ei prin aplicarea unor procedee combinate de multiplicare. Reproducerile unor opere de artă din revista Secolul 20 sau din compendiul vizual de istoria artei Propyläen sunt fotografiate analogic și apoi tipărite offset pe hârtie auto-copiativă, rezultând, printr-o serie de experimente de colorizare și manevrare a colilor la tipar, efecte de hibridizare care suprapun punctul de raster cu granulația filmului. Imaginea inițială, desaturată oricum la tipar și afectată de scurgerea timpului, devine spectral-monumentală, încărcată fiind de „vegetația obscură” care se formează prin conlucrarea dintre materiile agregate ale hârtiei, cernelii și plăcilor de imprimare, contopind temporalități distincte. Pentru Jimmy Robert reprezentarea nu este niciodată o convenție dată sau un proces încheiat, el arătându-se la rândul său interesat de condițiile structurale, materiale și culturale, care construiesc vizualitatea. Lucrările lui vorbesc într-un mod poetic și uneori critic, însă mereu indirect-oblic, despre formarea percepției și a memoriei. O imagine găsită într-un ziar, înfățișând un deținut ucis dintr-o închisoare, despre care artistul nu are alte informații, este parțial acoperită de conturul unei foi albe, ocultând ochii personajului, deci identitatea sa, care rămâne esențialmente necunoscută, deschizând în același timp posibilitatea de a absorbi nesfârșite scenarii și proiecții, prejudecăți și supoziții. Totodată, în video-ul Paramètres, Robert utilizează din nou formatul hârtiei pentru a invoca desenul tehnic, deturnat pentru a face loc elementului lipsă din acest limbaj tehnic al planificării raționale: corpul uman și existența sa circumscrisă de un cumul de factori, aici și acum. Andreea Anghel e o artistă din generația tânără care recontextualizează în practica ei imagini preexistente, construind cu ajutorul lor asamblaje ce includ fragmente de obiecte găsite, supuse la rândul lor unor permutări și transformări, iar prin această regie enigmatică ea compune veritabile altare ale anxietății contemporane. Saint Incel of 4chan pornește de la o reprezentare preluată dintr-o carte de secolul XIX, transpusă pe format mare și inversată, pe suprafața căreia este montată o meșă de păr, prinsă într-o plasă metalică. Intenția artistei este de a produce un comentariu satiric asupra masculinității de tip „incel”, asociind iconografia religioasă cu substratul violent și represiv al subiectivităților generate de lumea digitală.

Mulțumiri speciale: Galeria Plan B, Suprainfinit Gallery, Vlad Nancă, Galeria Posibilă, Galeria Artep, Colofon, Fabrik, Tanya Leighton Gallery, Roberta Cotterli

Acest eveniment este organizat de Asociația Salonul de proiecte, ca parte a proiectului Image, press, and public space.

Cu sprijinul: Foundation for Arts Initiatives

Sponsor: Corcova Roy & Dâmboviceanu

Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava

Salonul de proiecte
Palatul Universul
Corp B, Etaj 1
Ion Brezoianu 23-25,
București, România
Joi – Duminică / 15.00-19.00

www.salonuldeproiecte.ro
http://www.facebook.com/SdeProiecte
www.photopastfuture.ro