Arhitectul aromân Arghir Culina a fost una dintre marile personalități ale arhitecturii românești antebelice și interbelice. În apropierea sărbătorii de 140 de ani de la nașterea sa, Asociația Istoria Artei inițiază o serie de evenimente culturale de cinstire a carierei și personalității sale.

S-a născut în 15 iulie 1883 în Hrupiște, Gramos din Macedonia istorică, în familia crescătorilor de oi, Mihail și Agara, având 3 frați și 6 surori. A urmat studiile primare și liceale între 1892-1905 în Macedonia, dar contextul istoric tulbure din Imperiul Otoman a făcut ca tânărul Arghir să ajungă la studii superioare în România. Obține diploma de arhitect în 1909 de la Școala de Arhitectură de la București, devenind cetățean român în 1910. În perioada anterioară izbucnirii Primului Război Mondial și-a câștigat cu greu existența, lucrând în diverse birouri, precum cele ale arhitecților Ernest Doneaud și Eracle Lăzărescu.

Culina și-a început cariera de desenator în 1905 la pregătirea Expoziției Generale Române pentru ca din 1908 să fie angajat de Societatea Imobiliara. În 1917 devine arhitect al Ministerului economiei naționale iar în paralel, după 1919 lucrează și pentru Societatea de Asigurări Dacia România. Lucrările sale acoperă toată paleta stilistică de la eclectismul francez, stilul neoromânesc, modernism cu elemente Art Deco, fiind un foarte bun constructor și cunoscător al execuției lucrărilor. A colaborat cu celebrele antreprize de construcții ale inginerilor Emil Prager și Tiberiu Eremia. Cu toate că menționează în 1953 că ar fi autorul a câtorva sute de lucrări în București, Sinaia, Mamaia, Brașov, Craiova, Eforie Sud, Predeal, Cugir, Copșa mică, Pitești, Zmirna, cercetarea de arhivă întreprinsă până în acest moment reconstituie puțin peste 100 de lucrări de-ale sale.

A fost pensionat din funcția de arhitect inspector general în 1946, dar naționalizarea proprietăților și pierderea altor surse de venit din afacerile pe care le desfășura l-au determinat să se reangajeze în 1950 în serviciul tehnic al Academiei Române. Suferă o condamnare, fiind însă grațiat, este reangajat cu jumătate de norme ca diriginte de șantier la 5 dintre institutele Academiei Române, fiind activ și apreciat profesional pînă în 1966. A fost căsătorit cu doctorița Didona Ținc, din familia sa făcând parte și nepoții de soră și frate: arhitect Ahile Ghiaciu și arhitect Sideri Culina.

Recent a avut loc un eveniment cultural în vila avocatului și primarului de sector IV Verde Aurel Mincu (1875-1943), proiectată în 1916 de arhitectul Arghir Culina ca urmare a colaborării cu profesorul Eracle Lăzărescu și finalizată de Culina în 1918. Vila în stil neoromânesc este monument istoric, păstrând nealterate elementele decorației interioare; am apreciat eleganța scării monumentale, mobilierul bibliotecii, salonul oriental, salonul neoromânesc, scenografia sălii de bal chiar și tratarea zonelor de serviciu și foișorul-portic cu colonadă. Aflată în zona Grădinii Ioanid, vila Mincu constituie și astăzi un reper pentru păstrarea patrimoniului arhitectural și punerea lui în valoare potrivit nevoilor actuale, fără știrbirea elementelor unice.

Adresăm mulțumiri gazdelor noastre, familiei Rednic și doamnei Camelia Vețeleanu, fondatoarea Le Carrousel,  pentru deschiderea arătată în organizarea unei vizite ghidate și a unei prezentări dedicate arhitectului Culina. Ne-am bucurat în organizarea evenimentului și de sprijinul acordat de Regatta Imobiliara, cu o activitate de mai bine de 30 ani în piața reședințelor istorice de lux.