COLECŢIA DIN APŞA

O donaţie de piese tradiţionale din Maramureşul istoric a intrat în patrimoniul Muzeul Naţional al Țăranului Român

Muzeul Naţional al Țăranului Român anunţă cu bucurie primirea donaţiei colecţiei din Apşa. Colecția de piese tradiționale din Apșa, raionul Teceu, regiunea Transcarpatia, Ucraina, a aparţinut domnului Ioan Botoş, a fost achiziţionată şi apoi donată Muzeului Naţional al Ţăranului Român de Asociația Identitate Culturală Contemporană.

Cu această ocazie, Muzeul Ţăranului a organizat o conferinţă de presă la care au participat doamna Secretar de stat din Ministerul Culturii, Diana-Ștefana Baciuna, dr. Virgil Ştefan Niţulescu, manager al Muzeului şi Florin Pârlea, preşedintele executiv al Asociației Identitate Culturală Contemporană.

La conferinţă, doamna Secretar de stat, Diana-Ștefana Baciuna, a subliniat: „Suntem astăzi martorii aşezării unei pagini de etnografie românească în povestea istoriei noastre. Este povestea înaintaşilor noştri, a rădăcinilor şi culturii române. O astfel de colecţie reprezintă o mărturie a identităţii noastre culturale şi mă bucură nespus integrarea acesteia în patrimoniul Muzeului Ţăranului Român. (…) Avem datoria morală de a preda generaţiei viitoare un bagaj cultural şi istoric de unde să-şi extragă valorile şi principiile pe care înaintaşii noştri le-au conservat prin tradiţie”.

Colecţia de 73 de obiecte vine în completarea patrimoniului existent al muzeului, piesele aparținând românilor din zona Maramureșului Istoric, azi parte a teritoriului Ucrainei, de o reală valoare datorită rarității lor din teren, dar și a perioadei în care au fost realizate – perioada interbelică și postbelică.

Colecția primită este formată din textile de interior – ștergare, așternuturi, fețe de masă, scoarțe, valuri de pânză și dantele realizate în gospodărie cu acul. O altă categorie o constituie piesele de port traditional din zonă – două cămăși cu poale și două zadii de păr.

Valoarea deosebită a colecției este dată de varietatea pieselor și tipologia lor. Colecțiile noastre s-au îmbogățit astfel cu un număr de opt covoare lucrate pe urzeală de cânepă și băteală din lână toarsă în casă și vopsită în coloranți chimici. Ștergarele, în număr de 33, sunt țesute în război orizontal din bumbac – urzeală și băteală, au capetele ornamentate din țesere cu stilizări fitomorfe. Marginea acestora este împodobită cu dantelă realizată în casă din bumbac cu acul.

Cămășile femeiești sunt de o reală valoare, reprezentând croiul vechi specific zonei Maramureșului Istoric. Realizate din pânză de cânepă, cu o broderie bogată din bumbac, acestea erau destinate zilelor de sărbătoare.

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.cooperativaurbană.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.

Sprijin frățesc

         La începutul anului 2022, viața cotidiană își urma cursul normal, firesc cu vise de viitor. Dar dintr-o dată toate și totul, deși previzibile (sic!) s-au năruit, totul s-a „încâlcit” pentru românii din afara granițelor statului român. În față ni se pune, la propriu, necesitatea unei lupte pentru existență, pentru a fi!

         Noi, românii din dreapta Tisei, trăim de peste 100 de ani, de parcă nu am exista pentru mulți, pentru foarte mulți, pentru instituții, pentru Țară! Trăim de câteva decenii despărțiți total de Țară sub „umbrela” mai multor sisteme politice. Chiar dacă la începuturi am fost despărțiți de Țară și abandonați în jur de 11 mii astăzi suntem peste 50 de mii!

         Cred că românii de pretutindeni ar trebui să știe că:

– pe aceste meleaguri din dreapta Tisei a existat prima Mânăstire Ortodoxă din Ardeal, Mânăstirea Peri;

– aici s-a tipărit pentru întâiași oară Sfânta Scriptură în limba română;

– aici, pe lângă Mânăstirea Peri, a funcționat și o școală duhovnicescă;

– de pe aceste meleaguri a plecat Dragoș – decălecătorul, ctitorul de Țară;

– aceste meleleaguri au dat Țării, în varii domenii, numerose personalități ș.m.a.

Dar există și goluri în cercetarea istoriei locului, fapt pentru care ne străduim să le umplem prin extinderea cercetărilor bucurându-ne de „descoperirile” din arhivele Neamului și ne leagă de acesta.

Suntem în anul 2022 și când ne-am trezit în dimineața zilei de 24 februarie sub focurile invaziei rusești care au declanșat exodul a mii de refugiați prin punctul de trecere a frontirei Slatina-Sighetul Mrmației, am început a ne pune întrebări despre cum să procedăm.

Eu mă gândesc că cu cât vom păstra mai mult din Patrimoniul material al Neamului, cu atât mai mult generațiile viitoare vor avea posibilitatea de a-și cunoaște mai bine istoria Neamului, rădăcinile. În acest sens, dl. Virgil Ștefan Nițulescu, de prețuirea căruia ne bucurăm, a înțeles grija noastră promițându-ne întregul său sprijin.

Am trimis la București 73 obiecte de artizanat-proprietatea mea personală cu dorința de a se păstra pentru viitorime. Obiectele sunt adunate din Apșa de Jos (localitatea mea natală), cea mai mare așezare cu populație românească din partea dreaptă a Tisei (Maramureșul de Nord, Transcarpatia/ Ucraina).

Obiectele au fost donate printr-un Contract de vânzare-cupărare de bunuri materiale mobile încheiat la data de 18.04.2022 între mine și Asociația Identitate Culturală Contemporană, reprezentată de către d.l Florin Pârlea, președintele acesteia.

Mulțumesc pentru sprijin și înțelegere tuturor celor implicați în acest proiect.

Cu respect, Ion BOTOȘ