_Gara Mică: Ștefan Botiș, Nicolae Romanițan, Matei Țigăreanu                          

_Etaj: Antonia Corduneanu, Raluca Ilaria Demetrescu, Dumitru Gurjii, Horațiu Lipot, Mircea Modreanu, Răzvan Năstase, Radu Pandele, Ilina Schileru, Andrei Tudoran, Ruxandra Tudoran, Lucian Zaneli, Mihai Zgondoiu

_Pastila ROZ și invitații

_Expoziție: 9.07 – 27.08.2021

_Vernisaj: 9.07, 19:00 – 21:00

_Program vizitare: Joi- Vineri, 16:00 – 20:00

_Rubik, Strada Anton Pann, nr. 16, Cluj

Modernitatea în artele vizuale a însemnat o transferare a obiectului de creație artistică în spațiul laic. Birouri și odăi din locuințele burgheziei din Țările de Jos au generat un nou statut al creației artistice.

În dependență de spațiul în care obiectul artistic se relevă privitorului, acesta capătă noi funcții estetice punând în același timp și creatorul său în posturi noi.

Spațiul arhitectural destinat expozițiilor de artă a trecut de la conversie la edificarea sa cu scopul de a adăposti obiecte de creație artistică și a oferi experiențe estetice. Astăzi, spațiul expozițional a devenit o obsesie, un generator care angrenează toți actanții din lumea artei. Fără acest element care încununează experiența estetică, obiectul de creație artistică aproape că nu-și mai găsește rostul. Spațiul expozițional alternativ a devenit și încă este o soluție creativă care deschide oportunități și posibilități nesfârșite.

Tema expoziției Matrioșka este spațiul ca parte componentă a creației artistice. Locul expunerii a devenit astăzi poate la fel de important ca obiectul expus. Acest loc special, găsit sau creat, are puterea de a genera și influența procesul de creație artistică. Pereții și camerele „galeriei” nu sunt numai un format în trei axe în care pot fi expuse lucrările artiștilor. Calitatea formală a locului în care sunt expuse lucrări de artă devine calitate intrinsecă a lucrărilor.

Spațiul capătă astăzi o dimensiune psihologică și tocmai acest lucru este cultivat de artiștii care caută să creeze odată cu obiectul artistic și spațiul care să le dea viață. O imagine interioară este proiectată în lumea fizică a senzațiilor. Artiștii își creează această imagine despre spațiul în care creația lor și-ar găsi locul cel mai bine. Prin funcțiile proiectate de artiști, spațiile așa-numite „artist-run” devin astfel o creație artistică în sine.

Cu ocazia acestei expoziții relațiile dintre artiști devin relații între spații. „Golurile” spațiilor care adăpostesc alte spații devin substanța formală și ideatică a creației artistice în care obiectele care le populează nu sunt decât pretexte pentru construirea acestor structuri cvasi-arhitecturale, cvasi-artistice, prototipuri și martori ai unor tendințe, grupări, practici colective și aspirații estetice în arta actuală din România. – Text de Dumitru GURJII 

_

Matrioșka, o jucărie sub forma unui continuum stratificat și născut în pragul post-modernității, dă ideea unei alianțe temporare între trei structuri artistice: Gara Mică, E T A J artist run și Pastila Roz. Sub semnul anulării universurilor monolitice, expoziția propune multiple fragmentări perspectivale asupra artei așa cum îl vede grupul cristalizat in exercițiul Matrioșkăi în conglomeratul actual al scenei locale.

O problemă stringentă care afectează spațiul românesc și pe care Gara Mică o conștientizează și o semnalează prin evenimentele pe care le concepe este tocmai lipsa acută a spațiilor dedicate acțiunilor culturale contemporane. Prin acțiuni precum berlininclujinberlin (2015)  și Do It Yourself (2016), Gara Mică prevede drama pierderii spațiilor de expoziții a centrului Fabrica de Pensule, moment care încheie o etapă în istoria artelor clujene. Ce există azi post-Fabrica de Pensule (FdP) încă stă sub imperiul precarității mediilor artistice, constant amenințate de gentrificarea prin creșterea vertiginoasă a pieței imobiliare, un mamut comercial care anulează aproape zece ani de eforturi ale segmentului cultural prin acaparearea spațiilor FdP. În ideea sensibilizării opiniei publice, Gara Mică reușește să aibă o continuitate pe lângă alte initiative precum Lateral ArtSpace, Grota Artcrypt și AiciAcolo Pop-Up. În acest context, Rubik devine concret spațiul-gazdă care identifică și susține demersurile rămase independente, al cărui obiectiv constă în agregarea inițiativele de salvare ale culturiii vizuale locale. Este același tip de deschidere pe care Gara Mică o manifestă față de omologii lor din altă paradigmă, cea bucureșteană: E T A J. Aici se naște Matrioșka, prin invitația lansată de E T A J grupului bucureștean Pastila Roz. Gara Mică găzduiește E T A J-ul sub forma unui creuzet-mamă care își deschide spațiul pentru alte două entități, fiecare cu propriul bagaj programatic.

Sub forma layerizării pe structuri de expunere, Pastila Roz vine cu produsul post-consumerist al tonomatului de artă, care pune la dispoziție un aparat emitent de carduri semnate de 21 de artiști, la preț unic.

Despre E T A J se vorbește des în București, fiind unul din spațiile cele mai vizitate pe segmentul artelor contemporane, pentru că oferă câte un nou produs artistic la fiecare două săptămâni, chiar în inima Pieței Romane. Un proiect început în 2018 și conceput de Dumitru Gurjii și Mircea Modreanu, acest alt mic creuzet de artă emergentă a pornit de la miezul unui grup de zece artiști activi și dornici de expunere în fața unui public la fel de tânăr. Libertatea dată de specificul artist-run i-a transformat destul de rapid într-un manifest al artiștilor care au ceva de arătat și se încumetă să își exerseze skillurile de comunicatori ai mesajului social-politic sau conceptual care îi interesează.

Colaborările cu artiști și experimentaliști formați în diverse medii și miza adițională pe interdisciplinaritate creează suprapuneri de expresie sub forma unui cluster ce transformă fenomenul E T A J într-o construcție cu caracter rizomic, capabilă de dezvoltare în direcții variate.

Matrioșka vine, în acest context, ca un răspuns firesc al structurii artist-run, care se conturează local în capitală și migrează către Cluj, on wheels, sub forma morfismului osmotic în spațiul multifațetat, Rubik. – Text de Ilina SCHILERU

_

Rubik este o platformă de reperare, conectare și consolidare a inițiativelor artistice independente profund afectate de creșterea agresivă a pieței imobiliare din Cluj-Napoca. Configurat din instinctul de a semnala un curent alarmant care afectează o scenă artistică până recent efervescentă și de a susține inițiative locale remarcabile, dar fragile, Rubik se formulează ca un spațiu-gazdă menit să reprezinte multiple identități, asemenea paletelor cromatice de care dispune un cub Rubik pe suprafețele sale, ca rădăcină metaforică a proiectului.

Un proiect al Federației Fabrica de Pensule, curatoriat de Alexandra Mocan și Matei Toșa, în colaborare cu Asociația Lateral ArtSpace, Asociația Young Actions and Abstractions (AiciAcolo Pop-Up Gallery) și inițiativele Grota și Gara Mică.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.