Castelana de la Ciucea de Anemona Maria Frate

Una dintre expozițiile care pot fi vizitate cu ocazia Nopții Europene a Muzeelor este “Castelana de la Ciucea”, expoziție organizată de Muzeul Memorial “Octavian Goga”, instituție de cultură subordonată Consiliului Județean Cluj și dedicată iubitorilor de colecții de bijuterii și obiecte ce aparțin eternului feminin.

Pornind de la etimologia termenului muzeu, museo este sanctuarul dedicat muzelor, imaginat ca templu închinat artelor si științelor.

Farmecul și imaginea epocii începutului de secol XX o înfățișează pe Veturia Goga ca interpretă de operă pe scene mari din capitale celebre ale Europei. În muzeul de la Ciucea se poate aminti de muza poeziei, Polymnia si muza Euterpe, muza muzicii, unde o parte din partiturile Veturiei Goga pot fi admirate de vizitatorii expoziției.

Verdi, Schubert, Wagner sunt o parte din partiturile pe care “Castelana” le interpreta la concertele susținute în Franța, Germania, Austria, Ungaria, Italia sau în Romania, la “Reuniunile muzicale” organizate de Regina Elisabeta – Carmen Sylva. La Ateneul Roman, Veturia Goga a susținut un concert cu piese de Bach și Strauss, acompaniată fiind la pian de George Enescu. Cariera muzicală a artistei a continuat când Sigfried Wagner a recomandat-o pe Veturia Goga să susțină 10 concerte la Festivalul de la Bayreuth, unde aceasta l-a cunoscut pe Hitler. Veturia Goga a fost astfel supranumită Privighetoarea Ardealului, dar și Privighetoarea lui Hitler, conform accepțiunii lui Mircea Goga, nepotul poetului.

Instituționalizarea politicii culturale este subliniată prin dorința Veturiei Goga de a transforma casa memorială a poetului într-un muzeu, cu accent pe primatul culturii și pe hegemonia artei. În perioada comunistă, exista o lege prin care muzeografilor li se interzicea ca aceștia sa dețină la domiciliul propriu lucrări de artă, pentru a nu concura cu colecțiile muzeului. Însemnătatea muzeelor este exprimată prin conștiința la care a ajuns omenirea prin activitatea culturală.

În “Muzeul imaginar” din 1947, Andre Malraux menționa rolul muzeului ca “loc de întâlnire umană, loc de memorie colectivă, un loc pentru istoria civilă, intelectuală,…dar și capacitatea de a lega prezentul de un fapt istoric”.

Colecționarea elementelor memoriei colective cuprindea atât obiecte de artă, obiecte decorative, cât și portretele poetului și ale soției poetului. Expoziția dezvăluie piese de colecție ale Veturiei Goga, subliniind ideea farmecului lucrurilor de demult. Parfumul timpului, al epocii este regăsit între obiectele de colecție expuse în muzeu, unde, alături de mobilierul stil Bidermeier, pot fi văzute evantaie cu broderie de dantelă pe stuctură de lemn, brățari, lănțisoare cu cruciuliță, piese metalice lucrate în filigram, o broșă pictată manual, dar și un obiect heraldic, respectiv o medalie cu portretul poetului Octavian Goga.

Una dintre piesele expuse în muzeu prezintă un contur cvasicircular, cu un element central ce amintește de simbolul vulturului cu două capete și aripi protectoare, simbol atât uranian, cât și chtonian, simbol ce reprezenta puterea statului modern. Însemn folosit în heraldică, vulturul cu două capete a fost întalnit inițial în reprezentări hitite, în sec. II i.Hr., ca atribut al zeului Tishub, în Orientul Apropiat. Simbolul a fost preluat ulterior de șahii dinastiei Sassanid ai Persiei, iar după 1710, simbolul era regăsit în Rusia și ulterior, reprezenta independența Rusiei față de celelalte puteri.

O altă piesă expusă cu un chenar circular și cu un motiv serpentiform, prezenta un element stelar în centrul piesei metalice, element des folosit între anii 1860-1885, în crearea bijuteriilor și a pieselor din bronz sau cupru.

Din punct de vedere istoric, în Perioada estetică, respectiv perioada Victoriană tarzie, între anii 1885 si 1901, bijuteriile confecționate manual au castigat “teren”, fiind des confecționate de bijutierii care au renunțat la modul de fabricare industrial. Se folosea mult argintul, alama și cuprul, iar femeile purtau bijuterii doar ocazional.

Între piesele expuse, regăsim brațări late ca dimensiune, o piesă metalică cu elemente florale și motive vegetale, coliere din pietre semiprețioase și cercei chatelaine, cu motive geometrice.

Expoziția cu imaginea timpului de altădată invită iubitorii de artă să viziteze expoziția pană în data de 30 iunie 2021.

În seara de 12 iunie 2021, Grigore Leșe, alături de Mariana Morcan, de Jucaușii din Bercheș și de Orchestra Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, sub conducerea muzicală a prof. Ovidiu Barteș vor deschide seara cu un concert organizat cu ocazia “Nopții Europene a Muzeelor” și intitulat “Reîntoarcerea la Tradiții”.