Memoria istoriei ajută omul să-și proiecteze o cât mai corectă cale în viață. De ce este important să cunoaștem istoria, trecerea anilor pe pământ? Un popor care nu-și cunoaște istoria, este ca un copil care nu-și cunoaște părinții. De ce este important să știm cine suntem, de unde provenim, ce fel de oameni suntem, ce fel de nație suntem? Sa cunoaștem modul de trai al strămoșilor și să învățam din faptele lor.

Să cunoaștem strămoșii care au luptat pentru noi în războaie, să le cunoaștem conștiința, caracterul, definirea umanului la rang de universalitate. Datorită lor și lucrărilor lor existăm noi și trăim mai bine, în comparație cu chinurile de care ei au avut parte.

Memoria descendenților se regăsește și in memoria pietrelor funerare, care ilustrează prezența fizică a acelei persoane in acel loc, este o memorie vie a unui trecut cu proiecție în prezent și viitor.

De aceea, este necesar să prețuim, să cinstim și să fim responsabili pentru muzeul funerar, pe care-l avem, pentru eficiența informațională, pentru lunga memorie a prezentului continuu.

Plecând de la aceste deziderate, vă rog,

să parcurgeți memoriul despre bunicul nostru,  Dr. Toma Vasinca, Primul Prefect Român de Hunedoara, care și-a dedicat un sfert de veac în slujba Țării Hațegului, activitate enumerata succint in materialul prezentat in continuare:

  • ACTIVITATEA ÎN CADRUL  BĂNCII HAȚEGANA

La Pui, s-a întemeiat Casa de păstrare prin 1908 având fondator pe av Toma Vasinca,  alături de alți intelectuali români din Pui.  Ulterior, in 1910 îl regăsim la conducerea filialei din Pui a Băncii Hațiegana, iar în 1913, chiar la filiala din Hațeg.

Din relatările domnului profesor Iancu Badiu având la baza documente din Arhiva Națională, Direcția Județului Hunedoara – Fond Primăria orașului Hațeg,  aflam:  Convins de importanța sistemului bancar pentru economia locală, Toma Vasinca era, în anul 1920,   președinte al Băncii „Hațiegana”, care își avea sediul în clădirea actuală a Hotelului „Ferdinand” din Hațeg. (conform dosarului 17/1924 din Arhivele Naționale – județ Hunedoara – fond Primăria Orașului Hațeg)

  • ORGANIZAREA ADUNĂRII POPORALE DIN HAȚEG PENTRU ANIHILAREA PROIECTULUI DE LEGE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROPUSĂ DE CONTELE APPONYI

În anul 1907, atunci când Proiectul legii învățământului a contelui Apponyi punea în pericol învățământul confesional românesc, la Hațeg se constituie un comitet de luptă  – din care face parte și avocatul Toma Vasinca din Pui. În apelul comitetului hațegan, pentru ținerea unei mari adunări poporale la Hațeg contra legilor Apponyi, publicat în ziarul „Tribuna” se afirma: „Fraţilor! Toţi aceia, cari ţineţi cu sfinţenie la limba dulce suptă deodată cu laptele mamelor voastre; toţi acei, cari ţineţi la sfânta noastră lege strămoşească;” ( conform ziarului Tribuna, nr. 67, 23 martie/5 aprilie 1907)

  • ACTIVITATEA DE DIZIDENȚĂ PRIVIND REFORMA MILITARĂ A MINISTRULUI DE INTERNE KHUEN – HEDERVARY

            Pentru a se opune Proiectului de legi privind reforma militară a ministrului  de interne Khuen-Héderváry din  guvernul contelui Tisza, care defavoriza tinerii români precum și  pentru o reformă electorală bazată pe  votul universal, direct, egal, secret, fruntașii Partidului Național Romând din Transilvania, organizează la la 19 august 1911, o mare adunare populară, la care au participat fruntașii politici români:  Toma Vasinca, Toma Lenciu, Tirea Mihai și alții.

  • SĂRBĂTORIREA CENTENARULUI NAȘTERII MITROPOLITULUI ANDREI ȘAGUNA

În anul 1909, la 100 de ani de la nașterea mitropolitului Andrei Șaguna, întreaga românime din Transilvania sărbătorea memoria marelui erarh. În orașul Hațeg,  pentru a celebra acest important  eveniment, s-a constituit un comitet de inițaitivă pentru dezvelirea unui bust închinat mitropolitului.   Acesta era alcătuit din: președinte, Cornel Popescu, protopop,  vicepreședinte: Sebastian Stanca, paroh în Vulcan,  Printre membrii  comitetului făcea parte  Toma Vasinca, avocat în Pui.(conform ziarului Tribuna, anul XIII, nr. 218, 8/21 octombrie 1909)

  • AEROPLANUL ARDEALULUI – subscripții pentru susținerea proiectelor aviatorului Aurel Vlaicu

Din ziarul „Românul” din Arad aflăm că românii din toate colțurile Transilvaniei contribuie, după puterile lor, la adunarea fondurilor pentru „aeroplanul Ardealului”. Într-o listă de subscribție pentru această nobilă cauză, publicată ziarul „Românul” din 19 iulie 1913, apar intelectualii români din Pui:av. Toma Vasinca, av. Tirea Mihai, etc.

  • ACTIVITATEA CULTURALĂ ASTRA – DESPĂRȚĂMÂNT HAȚEG

În Raportul general al Comitetului Central al «ASTRA», desfășurat laOrăştie, în 14 – 15 septemvrie 1913,  în Consemnarea membrilor «Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român». – Starea dela 1 August n. 1913 afăm:

Despărţământul Haţeg.  Membri pe vieaţă.

Dr. Toma Ienciu, , advocat, Puj.

Izidor Saturn, preot, Merişor, p. u. Petroşeni.

Dr. Toma Vasinca, , advocat, Pui.

În cadrul acestei întîlniri, sîmbătă 9 septembrie 1933 a avut loc ședința președinților de despărțăminte, unde bunicul în calitate de președinte al despărțămîntului Hațeg a prezentat o dare de seamă privind activitatea din ultimul an, an în care s-a raportat înființarea a 2 biblioteci poporale și a fost prezentată  lista celor 6 conferințe care au avut loc.

  •  IMPLICAREA ÎN ACTIVITATEA SOCIALĂ A  ORAȘULUI  HATEG

       Ca urmare a creșterii populației, au apărut noi străzi, au fost construite noi clăriri și renovate cele vechi. Notarul Toma Vasinca se angajează în activitatea edilitară a Primăriei Hațeg, fiind ales de mai multe ori în componența Consiliului Orașului Hațeg.

  • AJUTORAREA SĂRACILOR, ELECTRIFICAREA ORAȘULUI HAȚEG

La ședința Consiliului Orașului Hațeg din 31 martie 1931, care a avut loc în sala de ședințe a primăriei, participă membrii aleși: președinte Toma Vasinca, Laurențiu Sima, Caroll Hoffinger, și alții. Consiliul hotărăște deschiderea unor credite suplimentare pentru: ajutorarea săracilor, pentru întreținere, alegeri legislative, „combustia” electrică. În scopul asigurării  orașului cu „lumină electrică”  venise la Hațeg un reprezentant al Societății „Seta” din Sibiu pentru a trata „chestiunea electrificării orașului” ( conform Arhivelor Naționale – Județul Hunedoara, fond Primăria Hațeg, dosar 63/1931)

  • REPARAREA ABATORULUI

În luna martie a anului 1936, are loc ședința Consiliului Orașului Hațeg la care participă membrii aleși: Aurel Tănăsescu, Leo Parasca, Toma Vasinca, Ioan Danciu, și alții. La punctul de pe ordinea de zi privind repararea abatorului, ajutorul de primar, Ioan Danciu, raportează că în ziua de 24 august 1935, se ținuse licitația pentru efectuarea lucrării. Lucrările de reparare a abatorului se desfășuraseră în conformitate cu devizul, astfel că la data prevăzută a avut loc recepția lucrării făcută de o comisie alcătuită din Toma Vasinca, Teodor Doboiu, Laurențiu Sima.

  • STABILIREA AMPLASĂRII STAȚIUNII CLIMATERICE HAȚEG

În şedinţa Consiliului Oraşului Haţeg ţinută la 12 mai 1936, a fost stabilit perimetrul Staţiunii Climatice Haţeg. Au participat Aurel Tănăsescu, primar,  Ioan Crişan, secretar, membri: Leo Parasca, Toma Vasinca, Ioan  Danciu, și alții.

  • SPRIJINIREA ACTIVITĂȚII ȘCOLARE

În cadrul adunării generale  din 12 august 1923 este ales „Comitetul şcolar  al Școalei Primare Comunale” care avea ca preşedinte pe Toma Vasinca, secretar, directorul şcolii Gheorghe Părău, etc. La adunarea generală  a Comitetului Școlar Comunal ţinută la 10 februarie 1924, se stabileşte bugetul „Şcoalei Primare Urbane Mixte” din anul în curs, care era de 100000 lei, din care se virau 15000 lei comitetului comunal.

  •  CONSTRUIREA UNEI GRĂDINIȚE DE COPII

În ședința Consiliului Orașului Hațeg din 27 septembrie 1934, se hotăra  constituirea unui comitet în vederea construirii unei Grădinițe de Copii. Consiliul Școlar Județean acordase orașului Hațeg suma de 100000 lei pentru construirea grădiniței, la care se adăuga și un ajutor din partea Prefecturii Județului Hunedoara. Comitetul desemnat pentru construcție era alcătuit din: președinte primar Aurel Tănăsescu, Leo Parasca, Toma Vasinca, Victor Savu, și alții.

  • CONSTRUIREA SEDIULUI CASINEI ROMÂNE DIN HAȚEG

Pentru construirea unei Case de Cultură în care să se desfășoare manifestările culturale ale orașului, s-a implicat notarul Toma Vasinca, președintele „Casinei Române” din Hațeg.

În data de 12 februarie 1927, are loc o şedinţă la sediul Primăriei Haţeg, la care participă primarul Aurel Tănăsescu, Ioan Danciu, Erodos Eugen, inginer, prim-notar Ioan Crişan. Toma Vasinca, preşedintele „Casei Naţionale din Haţeg”, cere ca în scopul edificării acestei case, „să se designeze în piaţa Huniade, partea de jos de pod și lângă râul Galbina un loc cu dimensiunile de 8m  lăţime şi aproximativ  12m lăţime”

–           ACȚIUNI CU CARACTER ANTIREVIZIONIST ÎN HAȚEG

In data de 28 mai 1933 au avut loc mari manifestatii antirevizioniste în toată țara, dar în special în Transilvania. In județul Hunedoara, la aceasta dată au avut loc intruniri antirevizioniste la Hunedoara, Oraștie și Hațeg.

Manifestația antirevizionistă de la Hațeg s-a organizat în piața orașului cu participarea a 1000-1200 persoane, sub președenția Doctorului Toma Vasinca – notar public. Toți vorbitorii au combătut vehement revizionismul, considerat unpericol pentru întreaga omenire.

Am scris acest memoriu pentru a propune și demara proiectul Memoria Istoriei in cimitirul din Hațeg. Acest proiect  cuprinde o harta topografică a mormintelor personalităților locului și, in final, un Monument Harta, inscriptionat cu numele personalităților și locul funerar unde se află în spațiul cimitirului.

Cu deosebită considerație și sentimente de pretuire si respect față de inaintașii noștri,

Artist plastic Vasinca Monica