Silviu Parascan – pictura, desen. Vernisaj 22 iunie, la galeria Theodor Pallady, Iasi
Concept
Dincolo de subiectul propriu-zis, expresivitatea ansamblului, văzut ca un întreg, transpare și din elementele ambientale auxiliare, între care obișniuesc să plasez subiectele, așa cum se întâmplă în cazul unor lucrări unde un spațiu nocturn sau un perete de scândură – spre exemplu – preiau esențe estetice pe care le închid într-un circuit expresiv definit.
Conceptul multora dintre lucrări aduc în prim plan modul prin care ne-am putea defini sau chiar redescoperi pe noi înșine prin intermediul elementelor înconjurătoare, ca și când acestea ar corespunde cumva structurii noastre lăuntrice, ca privitori, lansându-ne totodată invitația deschisă către o posibilă reîntâlnire în interiorul virtual, de fiecare dată distinct al imaginii.
Tehnica pe care o abordez cu precădere este cea clasică, tributară picturii de șevalet sau al desenului de aceeași relativă dimensiune pe care grafica de șevalet o presupune, utilizând ca suport pânza, cartonul sau hârtia, căci pe acest teritoriu tehnic mă simt deocamdată cel mai eficient definit; de aceea cred că alternanța uleiului cu pastelul, de pildă, pot releva mai corect sensibilitățile specific tematicilor mele.
În pictură abordez cu mare larghețe genurile figurative, cum ar fi peisajul, natura statică, portretul sau compoziția, cu toate că cel mai apropiat mă simt de peisaj. Fac și pictură și grafică deopotrivă, figurativă, de atmosferă, pentru că de fapt caut să prezint publicului nu atât lucrurile imediate care ne înconjoară, ci de fapt o anume esență ascunsă a lor. Există un soi de spirit în fiecare lucru de pictat, pe care dacă reușești ca artist să-l surprinzi în artă, va stabili un dialog viguros între operă și privitor, astfel încât poate chema continuu înspre ansamblul intim al reprezentării. Este și ceea ce caut: să fac publicul să înțeleagă mai bine că ceea ce se vede vine de fiecare dată cu o încărcătură de valențe noi, niciodată repetabile. Silviu PARASCAN
Silviu Parascan: un retro-modernist
Petru BEJAN
După aproape un secol de agitație modernistă, după temperarea simțitoare a entuziasmului avangardist și a voluptăților transgresive, poate fi se constatată o evidentă recalibrare a vocabularului plastic în sensul apelului tot mai insistent, detașat de presiunea modelor curente, la picturalitatea de factură tradițională. Discreditat la începutul secolului trecut pentru excesiva și prelunga sa „încremenire în proiect”, figurativul este pe cale a fi resuscitat astăzi, chiar în condițiile unei crize a legitimității estetice. Nici pasiunile abstracționiste, nici subtilitățile conceptualiste sau minimaliste, nici fervoarea parti-pris-urilor ideologice nu au reușit să-l surclaseze definitiv. Este resimțită, în fapt, nevoia revenirii la emoție, la obișnuitele juisări calofile în care sunt privilegiate sugestia, dispoziția favorabilă și expresivitatea. În locul clamărilor zgomotoase ale originalității cu orice preț, se propune – sfidând oarecum „spiritul vremii”- o triplă reconsiderare: a formei, a meșteșugului artistic, a ideii de operă. „Autorul” însuși pare să fi renăscut, contrar mulțimii de necrologuri postmoderne care păreau să-l fi îngropat irevocabil.
Tocmai în acest mediu îl găsim pe Silviu Parascan. Ce se știe despre artistul ieșean, plecat să-și șlefuiască abilitățile plastice în școlile de artă ale Bucureștiului? Înainte de toate, că simpatizează cu nostalgicii șevaletului, ai picturii senzualiste, de atmosferă, făcute să placă ori să delecteze. Deși foarte tânăr, și aflat în căutarea unui stil „al său”, „calcă” apăsat a Maestru. Se eschivează cu premeditare modernismului prospectiv, centrat pe un vector al viitorului, așezându-se voit împotriva „tendințelor” care l-ar ridica rapid pe mult-râvnitul val al notorietății. Este, mai curând, un retro-modernist, un creator în ordinea clasicului – recuperat, actualizat și resemnificat în acord cu sensibilitățile publicului de azi. Atât în temele favorite (portretul, peisajul, variațiunile florale, naturile statice), dar și în tehnicile exersate (desenul, grafica, pastelul, intervențiile în acrilic sau acuarelă), artistul se distinge – între altele – printr-un simț profund al culorii, prin suplețea și rafinamentul detaliului, prin maturitatea rezolvărilor tehnice.
Răsfățat de muze cu un talent incontestabil, Silviu Parascan se îndreaptă hotărât spre vămile consacrării. Replierea spre aliniamentul maeștrilor preferați nu este conjuncturală, nici semnul vreunei opțiuni anacronice. În prețuirea tradiției putem „citi” dorința propriei familiarizări cu „sursele”, cu modelele de urmat, dar și cu fundamentele artei veritabile. Aparentul „pas înapoi” pregătește, cu siguranță, elanul decisiv spre binemeritata validare artistică. De ce nu, chiar în expoziția de față?
Silviu-Andrei PARASCAN
Născut la 23 septembrie 1989 în Iaşi, România
Studii:
2002-2006 – Lecții de desen și pictură cu profesorul Petrache Bicer;
2003-2009 – Liceul de Artă Octav Bancila, Iași – absolvent al secției Grafică de șevalet, prof Vincențiu Vânău
2012 – Licențiat al Universității de Arte “George Enescu” Iași, în domeniul Istoria şi teoria artei
2012 – Licențiat al Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași, specializarea Limbă și literatură, specializarea italiană – germană
Master, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie, domeniul Studii Medievale
În prezent:
Doctorand, Universitatea din București, domeniul istoria artei medievale
EXPOZIȚII ȘI PARTICIPĂRI
Expoziții personale
2015 – Galeriile de artă “Theodor Pallady”, Iași
2010 – Complexul Muzeal Național Moldova Iași – Muzeul Unirii
2003 – Galeriile Bibliotecii Județene “Gheorghe Asachi”, Iaşi
2002 – Galeriile de artă “Casa Cărții”, Iaşi
Expoziții colective
2015 – Salonul Internațional TEMEIURI, Palatul Parlamentului, București
2015 – Salonul Mic București, Galeriile Căminul Artei, București
2015 – Fo(u)r Elements (Proiect NAG 2015), Galeriile ArtA, Palatul Știrbei, București
2015 – Festivalul A R T E , galeriile de artă Cupola, Iași
2015 – Atelier35/UAP Iași, Galeriile Pallady-Tonitza
2015 – invitat în cadrul expoziției de pictură, zilele Universității Apollonia, Palas Iași
2014 – SALONUL NAȚIONAL DE TOAMNĂ, Palatul Parlamentului, București
2014 – galeria Mignon, București
2014 – Salonul anual UAP, ARTIS, Iași
2014 – Bienala de artă DANUBIANA Ruse-Silistra, Bulgaria
2014 – Galeria EliteProfArt, București
2014 – SALONUL DE PLASTICĂ MICĂ, Galeriile de Artă UAP Brăila
2013 – GALERIA VIBRAȚIILOR TINERE, Palatul Parlamentului, București
2010, 2011 – salonul anual UAP, ARTIS, Iași
2010, 2011, 2012, 2013, 2015 – ATELIER 35, Iași
2008 – SHADOWS (clasa prof Vincențiu Vânău), Galeria Pod Pogor, Iași
2007 – Teatrul Luceafarul (Foaier), Iași
2006 – Casa de Cultură Mihai Ursachi (Clasa prof Doina Tudor), Iași
2005 – Ateneu Tătărași (clasa prof Doina Tudor)
Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Romania din 2014
Premii și distincții:
Diploma de excelență pentru participare la expoziția de artă contemporană românească, organizată de către Institutul Eudoxiu Hurmuzachi la Centrul Cultural Român din Zajecar, Serbia
Recent Comments