Artistul IONEL COJOCARIU s-a stins din viața marți, 17.02.2015, se anunță într-un comunicat UAP

andrei florian - ionel cojocariu - vasile pop negresteanu foto lucian muntean 63
Ionel Cojocariu impreuna cu Andrei Florian și Vasile Pop Negreșteanu la caminul Artei, feb. 2013, foto Lucian Muntean

Ionel Cojocariu este unul dintre artiştii cu cea mai flexibilă gândire în ceea ce priveşte relaţia forma-culoare în ceramica sculpturală. Născut la Zvoriştea-Suceava în anul 1958 şi licenţiat al Academiei de Artă din Bucureşti la clasa profesorului Costel Badea, artistul este Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi lector la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, Departament Master, Catedra Ceramică-Sticlă-Metal. Pe parcursul activităţii de creaţie, Ionel Cojocariu a obţinut mai multe premii, dintre care amintim: Premiul pentru ceramică „Mac Constantinescu” (1993), Premiul pentru tineret la sculptură al municipiului Bucureşti (1996), Premiul pentru Ambient-Instalaţie la Simpozionul de sculptură în metal „Ion Vlad”, Călăraşi(1999), Marele Premiu al U.A.P. la Salonul Anual de Artă (1999), Premiul pentru Ambient-Instalaţie „Artuborg”, Bucureşti (2002), Premiul III la Salonul Naţional de Artă „Brâncuşiana”, Târgu-Jiu, (2006). Ionel Cojocariu a participat la numeroase manifestări artistice de grup în ţară şi străinătate, şi-a deschis expoziţii personale în mod repetat, a participat la tabere şi simpozioane, iar lucrările sale se află în colecţii particulare şi de stat din ţară şi străinătate .

„Maşina de tocat vise”, aflată în Parcul Central din Călăraşi, pe malul Borcei, demonstrează că diversitatea abordărilor sale se opreşte şi asupra metalului. Lucrarea ambientală este creată în cadrul Simpozionului de sculptură „Ion Vlad” de la Călăraşi, ediţia I, desfăşurată în intervalul 1997-1999. La acestă manifestare au mai participat şi sculptorii Titi Ceară, Vlad Ciobanu, Vasile Ivan, Laurenţiu Mogoşanu, Sava Stoianov şi Gheorghe Zărnescu.

A visa cu ochii deschişi. „Maşina de tocat vise” a lui Ionel Cojocariu intră în categoria afectivităţii personale a artistului şi nu se referă la reverberaţiile somnului, ci la acea autoiluzionare a minţii în raport cu noi înşine atunci când visăm cu ochii deschişi. Distrucţia este uneori o formulă de disipare a lumii, de ascundere a lucrurilor care ni se par negative într-o conjunctură oarecare. În acest sens, sculptura din metal a artistului Cojocariu produce o tensiune şi un joc poetic în dinamica rotirii ei, însăşi spirala sugerată prin contorsiunea barelor de fier anunţând traversarea bruscă a două universuri disparate. Conceptul artistului porneşte de la metamorfoza „Căii Lactee”, pe care o trece prin modalitatea personală de decriptare şi alăturare a două noţiuni, visul şi dispariţia lui, ce induc pe de parte starea de filosofare, pe de alta, starea de poezie, ambele relaţionate de iluzia specific umană. Forma de hipnoză impusă de visarea conştientă este dublată stilistic de o plasticitate condusă la extrem prin naturaleţea unor structuri metalice care dau impresia că au fost modelate cu uşurinţă prin arcuirea lor grafică.

10997504_343284462531362_5246556666683995871_n

Ionel Cojocariu- Maşina de tocat vise

Dinamica rotirii. Ieşirea din planul imaginaţiei şi manifestarea în zona tehnicului îi permite artistului avansarea unui dialog între universurile concentice create de material. Procesul continuu de descompunere a clişeelor gândirii umane în găsim în această compoziţie, visul şi trezirea la realitate, configurând dispariţia, efemerul, termeni prin care Ionel Cojocariu confruntă direct starea de beatitudine a omului cu lumea, prin utilizara materialului dur, peren şi rece al fierului, anunţând compatibilitatea sensibilităţii umane cu acesta.
Halucinantul ritm al materialului evocat prin repetarea structurilor când circulare, când meandrate, conferă coerenţă dinamicii compoziţiei. Incubaţia viselor în materia latentă a metalului şi vârtejul în care acestea s-au spulberat, eliminarea coşmarului existenţei şi ipoteza că numai vieţile pot fi distruse şi visele nu, fac din abordarea artistului o lucrare preţioasă şi fragilă, compatibilă cu drama şi poezia universul interior uman.

Ana Amelia Dincă

 

10670263_10205150905205801_6725970365518225495_n
IONEL COJOCARIU-Nor liber-Colectia www.macsb.ro

IONEL COJOCARIU
Data şi locul naşterii: 17 octombrie 1958, Zvoriştea –Suceava, România
Studii: Absolvent al Academiei de Artă Bucureşti, specialitatea ceramică, clasa profesorului
Costel Badea.
Experienţa profesională: Cadru didactic la UNA din 1992. În prezent lector univ. dr. la
Departamentul Ceramică Sticlă Metal, UNA, Bucureşti. Coordonator Master – ceramică anii I şi
II, disciplinele predate sunt: Ordonarea spatiului compozitional in limbajul specific materialului,
Cercetarea expresivitatii plastice prin solutii tehnice si tehnologice, Proiect personal
metodologie/cercetare, Dezvoltarea proiectului masterat / anul I Master; Interactiunea intre
concept, tehnica, tehnologie si material in transmitarea mesajului artistic. Proiect personal,
elaborare/transpunere, Experimente tehnologice neconventionale, Dezvoltarea proiectului
masteral, Lucrarea de dizertatie / anul II Master.
Membru U.A.P. România – 1994.
Premii:
2006 – Salonul Naţional de Sculptură “Constantin Brâncuşi” – Premiul III Brâncuşiana – Târgu Jiu
2002 – Premiul UAP pentru Ambient- Instalaţie, ArtTuborg – Bucureşti România
1999 – Marele premiu al Uniunii Artiştilor Plastici, Salonul anual Bucureşti
1999 – Premiul UAP pentru Ambient – Instalaţie, Tabăra de sculptură – metal Călăraşi
1996 – Premiul UAP pentru sculptură – Bucureşti
1993 – Premiul UAP pentru ceramică “Mac Constantinescu”
Expoziţii personale:
2000 – World Trade Center, Bucureşti – Plaza Mall
2000 – Galeria Simeza, Bucureşti
1998 – Galeria Simeza, Bucureşti
1995 – Galeria Jean Louis Calderon, Bucureşti
1994 – Galeria Galateea, Bucureşti
Expoziţii de grup:
2012 – „Interferente stilistice”, Galeria Mansarda, Facultatea de arte si Design, Timisoara
2012 – „Interferente stilistice”, Galeria UNA, Bucuresti
2011 – Arte în Bucuresti, Ediţia a X a,Galeria Orizont, Bucureşti
2011 – Salonul Naţional de Ceramică “Costel Badea”, Ediţia I, Galeria Ion Nicodim, Constanţa
2011 – In memoriam Ion Penda “Inorog”, MMB, Palatul Şuţu
2011 – Salonul Naţional de Artă Decorativă, Palatul Cotroceni, Bucureşti
2011 – Salonul de Sculptură Mică, Galeria Simeza, Bucureşti
2011 – Expoziţia Desene de Sculptori, Galeria Simeza, Bucureşti
2011 – Salonul de Iarnă – Artă Decorativă, Galeria Orizont, Bucureşti
2010 – Salonul Naţional de Artă Decorativă, Muzeul Cotroceni, Bucureşti
2010 – „In memoriam Costel Badea”, Galeria Ion Nicodim, Constanţa
2010 – Expoziţie de grup- „In Memoriam Anda Tomescu”, Arezzo, Italia
2010 – Salonul Naţional de Artă, MMB, Palatul Şuţu
2010 – Salonul de Sculptură Mică, Galeria Simeza, Bucureşti
2010 – Expoziţia “Desene de Sculptori”, Galeria Simeza, Bucureşti
2010 – Salonul de Iarnă – Artă Decorativă, Galeria Orizont, Bucureşti
2010 – Expoziţie Internaţională de Ceramică, ediţia XVII, Press Gallery, Sofia, Bulgaria
2007 – Salonul de Sculptură Mică, Galeria Appolo, Bucureşti
2007 – Desene de Sculptori, Galeria Căminul Artei, Bucureşti
2006 – Salonul Naţional de Sculptură Constantin Brâncuşi, „Brâncuşiana” – Târgu Jiu, România
2005 – Salonul Naţional de Ceramică, Galeria Appolo, Bucureşti
2003 – Atelier Deschis “Formă – Apariţie şi Metamorfoză”, simpozion/ happening internaţional,
Galeria “Assemblage”, Grand Marriot Hotel2002 – Expoziţie- Academia de Ceramică – Atena, Grecia
2002 – „Recipient”, Galeria Simeza, Bucureşti
1999 – Experiment RAKU – “Eclipsă la Foc RAKU” – Uniunea Artiştilor Plastici, Bucureşti, si
colaborare la realizarea filmului artistic „Steaua magica” in regia lui Cornel Gheorghita,
coproductie romano-franceza, care preia imagini din acest experiment.
1999 – Experiment RAKU – Parcul Herăstrău, Bucureşti
Expoziţii de grup în străinătate:
2003 – Sofia, Bulgaria
2001 – Atena, Grecia
1999 – Ravenna, Italia
1999 – Samotrake, Grecia
1998 – Paris, Franţa
1998 – Nürenberg, Germania
1998 – Cairo, Egipt
1997 – Aveiro, Portugalia
1997 – Valbonne, Franţa
1996 – Galeria Dossev, Sofia – Bulgaria
1995 – Anvers, Belgia
Tabere şi simpozioane
2011 – Tabăra Internaţională de sculptură în piatră – Ediţia a X – Zeicani, Hunedoara
2010 – Tabăra de Creaţie – Tehnica Raku, Zeicani, Hunedoara
2007 – Simpozionul Internaţional de Ceramică – Troyan, Bulgaria
2007 – Simpozion de Ceramică – Sângeorz-Băi, Bistriţa, România
2007 – Tabăra Naţională de Sculptură, Oaş – Negreşti
2007 – Simpozion de Ceramică – Sângeorz-Băi, Bistriţa, România
2004 – Simpozion de Ceramică – Sângeorz-Băi, Bistriţa, România
2003 – Simpozionul Internaţional de Ceramică – Troyan, Bulgaria
2003 – Simpozion de Ceramică – Sângeorz – Băi, Bistriţa, România
2003 – Simpozion de Ceramică – Todireni, Botoşani, România
2002 – Simpozionul Internaţional de Ceramică “Hamangia” – Constanţa, România
2002 – Simpozionul Internaţional de Sculptură în Lemn – Sângeorz – Băi, Bistriţa, România
2001 – Tabăra de Sculptură Monumentală “ArtTuborg” – Bucureşti, România
2001 – Simpozionul Internaţional de Ceramică “Hamangia” – Constanţa, România
2000 – Simpozionul Naţional de Artă – Sângeorz-Băi, Bistriţa, România
2000 – Simpozionul Naţional de Ceramică “Hamangia” – Constanţa, România
1999 – Simpozionul Naţional de Ceramică “Hamangia” – Constanţa, România
1999 – Simpozion Interbalcanic – Samotrake, Grecia
1999 – Tabăra de Sculptură Monumentală în Metal – Călăraşi, România
1998 – Tabăra Internaţională de Ceramică Monumentală “Hamangia” – Cobadin, Constanţa
1997 – Tabăra Internaţională de Ceramică “Les Feux de RAKU” – Mont Dauphin, Franţa
1997 – Tabăra Internaţională de Ceramică – Troyan, Bulgaria
1996 – Tabăra Internaţională de Ceramică “Hamangia” – Constanţa, România
1995 – Tabăra Internaţională de Ceramică – Troyan, Bulgaria
1993 – Tabăra de creaţie- Captalan Vale, Alba Iulia, România
1993 – Tabăra Internaţională de Ceramică Pontica “Hamangia” – Constanţa, România
1992 – Tabăra de Ceramică Monumentală – Alba Iulia, România
1991 – Tabăra Internaţională Studenţească – Costineşti, România