Muzeul de Arta Timisoara are placerea de a va invita joi, 22 mai a.c. de la ora 18.00, la Palatul Baroc din Piata Unirii nr. 1,pentru a participa la vernisajul expozitiei DOI – Dana Constantin / Marcel Bunea.
Palatul Baroc din Timișoara găzduiește, în spațiile Muzeului de Artă, cea de a treia expoziție a grupului DOI, alcătuit din pictorii Dana Constantin și Marcel Bunea. Această identitate s-a conturat în urmă cu un an și s-a manifestat public prin alte două evenimente, organizate la Iași (galeria Dana) și la Sibiu (galeria de arta contemporană a muzeului Brukenthal). Motivele care i-au determinat pe cei doi artiști să expună împreună sunt oarecum explicite: ei formează un cuplu (în viață) și, ca atare, au (re)simțit nevoia de a investiga ce-i unește (și) în artă. Fără a constitui o a treia identitate, construită de a o „treia mână”, menită să anuleze individualitatea creatoare, Dana Constantin și Marcel Bunea se ex-pun fiecare în oglinda celuilalt, meditând (conștient sau nu, dar aceasta este eterna întrebare a criticului) asupra statutului și sensului picturii în contemporaneitate.
(R. Demetrescu)
In miezul ambelor “discursuri” se află un proces de abstractizare a imaginii, care se desfăşoară cu viteze diferite – mai rapid şi mai categoric, într-un fel, la artistul bucureştean. Nu este vorba de o competiţie în acest sens, ci de mecanisme neasemănătoare ale creaţiei, de tipologii cel puţin deosebite una de cealaltă, ale sensibilităţii artistice. Pe simeze se creează un soi de complementaritate plăcută ochiului, revelată în spaţiul expoziţional la aducerea împreună a lucrărilor. Ritmurile expunerii se nasc şi din ecourile ritmului ce guvernează geneza suitelor compoziţionale ale fiecăruia dintre cei doi pictori. Vorbind despre ritm, putem să mai introducem o trăsătură comună a operelor, în opinia noastră: s-o numim, dacă ne este îngăduit, “muzicalitate optică”.
(Adrian Guta)
Pictura Danei Constantin este o revalorificare excelentă, la cele mai înalte cote, a mijloacelor picturale şi a istoriei picturii. Ea foloseşte în mod creativ tehnicile picturii în straturi, descoperite de olandezi, generînd un mesaj autentic, foarte personal. Mulţumită deosebitei sensiblităţi, în picturile artistei descoperim profunzimi cromatice, radiind aidoma unui lac infinit. Ceea ce particularizează opera Danei Constantin este reinventarea nu doar a mijloacelor, dar şi a temelor artei clasice, repotenţarea vechilor paradigme ale acesteia. Tablourile artistei sînt trasee ascensionale, o ieşire din labirintul existențial, o înălţare deasupra neajunsurilor cotidiene. Acest gen de creaţie poate fi asemuit, fără a exagera cîtuşi de puţin, cu energia spirituală a lui Brâncuşi, cel mai bine cu pasărea măiastră a genialului sculptor român.
(V. Neumann)
Pictura lui Marcel Bunea este o construcţie elegantă, viguroasă, o muzică a liniilor şi a culorilor, una atonală, invocînd ritmurile vieţii contemporane dominate de fragmentări, rupturi, viziuni. Abstractele compoziţii ale artistului dau seamă asupra unui tip de ordine și iluminare spre care ar putea să tindă omenirea. Ele degajă o forţă teribilă, sugerînd-o pe aceea a marilor metropole ale lumii, dar în care simţim deopotrivă impulsul rădăcinilor istorice, al Bizanţului, al folclorului românesc şi îndeosebi al folclorului transilvan. Este ceva mai mult decît emoționant în acest gen de pictură, este muzica timpului nostru, vezi și simți cum poate fi reinventat totul, cum renaște creația, cum muzica formelor dă seamă asupra istoriei trăite și asupra istoriei viitoare.
( V.Neumann)
Dacă în cazul Danei Constantin este vorba de o continuitate creativă, în acela al lui Marcel Bunea în discuţie este o discontinuitate creativă. În fapt, studiindu-le cu atenţie, sîntem invitaţi să observăm nu atît diferenţele, cît mai ales complementaritatea operelor lor. Aşezînd pe simezele Muzeului de Artă Timişoara o pictură plină de ritmuri surprinzătoare, însumînd dinamici, culori şi tehnici identitare, am dorit să venim în întîmpinarea unui public dornic de valori, atras de paradoxuri şi de posibile interpretări inedite. Expoziţia celor doi artişti reprezintă unul din experimentele strălucite ale unei generaţii de artişti ajunsă la maturitate şi care fac cinste artei româneşti contemporane, integrîndu-se totodată artei universale.
(V.Neumann)
Acest al treilea episod al dublei personale Dana Constantin-Marcel Bunea se constituie, precum cele care l-au precedat, într-o cuceritoare pledoarie pentru forţa şi prospeţimea de netăgăduit ale picturii şi la mijlocul deceniului al doilea al secolului XXI.
( A. Guta)
Recent Comments