Nádler István & Szikszai Károly
20  septembrie orele 18.00, Galeria Uj Kriterion, Miercurea Ciuc (Str. Petofi.nr4.)

szikszai2 szikszai1 nadler-istvan_ nadler-istvan- nadler-istvan szikszai3Dualitatea pe o singură coardă…

Putem găsi oare puncte comune în doi creatori care au diferite viziuni despre lume au stiluri diferite și a căror personalitate se deosebește într-atît? Asta e întrebarea care se ridică instantaneu dacă comparăm lucrările lui István Nádler și ale lui Károly Szikszai. În asemenea situații putem găsi numitorul comun numai prin inventarierea diferențelor, așa ajungem la similitudinea dintre cele două opere, o similitudine care rămîne după invetarierea menționată și care răspunde doar parțial întrebărilor noastre. Materialul expus de ei doi poate fi caracterizat printr-o atmosferă lirică și deci nu se poate analiza din exterior.

Drumul lui István Nádler pornește dinspre lumea abstracției reductive, perioadele sale distincte nu urmează o cărare trasă de teorie. În pofida faptului că esența direcției abstracte este viziunea concretă, autoreflexivă, István Nádler deschide un drum al atmosferei chiar și din cea mai abstractă concepție geometrică. E destul să ne gîndim la perioadele sale de început, la folosirea caracteristică a direcției americane hard edge. El nu a luat și nici azi nu ia în seamă staticitatea proprie abstracțiunii imagistice geometrice, pentru el, rămîne importantă mișcarea, expresia sentimentală a caligrafiei. Cunoscîndu-i opera lui de o jumătate de secol pot să spun liniștit că în spatele schimbărilor/alternanțelor de stil tablourile și graficile sale sunt caracterizate printr-o dinamică lirică. Din cauza asta categorisirea, clasificarea conform direcțiilor de stil. István Nádler n-a vrut niciodată să se identifice cu lumea formelor trendurilor actuale, și-a făurit propriul drum dialogînd în mod creativ, asimilînd influențele fertilizatoare. Astfel s-a comportat ca un creator individual postmodern în epoca modernității, desigur, datorită convingerii sale interioare. În lucrările prezentate acum se accentuează modalitatea lirică: de această dată ea nu e ascunsă în spatele construcției, ci fiind suavă, puritană și elegantă asemenea caligrafiilor orientale. Axa pe care este construită majoritatea lucrărilor sale e mai mult verticală de parcă ar lega cerul și pămîntul prin cel mai simplu semn de punctuație.

Deși are studii de artă plastică, Károly Szikszai a devenit cunoscut mai întîi ca poet. Lucrările sale grafice narative au fost și ele episoade grotești. După o pauză mai lungă și-a creat o lume mai simplă; în tablourile și graficile sale peisajul apare printr-o expresivitate reținută și prin petele statice. Alături de asta, omul care acționează primește un rol aparte, dar datorită înclinației artistului de a fi concis apare cu o abstactizare simbolică. Lumea grotescă o putem numi jucăușă, după asta, lucrările lui Szikszai devin mai sumbre, neradiind totuși o viziune pesimistă asupra lumii. Lumea asta e plină de romantism, și datorită sentimentelor umane relaționate la frumosul natural munțile, dealurile, drumurile din depărtare primesc un caracter antropomorf. După peisajele unduitor-expresive ale lui Chaim Soutine Szikszai a început să creeze atmosfere sumbre peisagistice prin pete aproape monocrome. În pofida simplității tablourile transmit un sentiment de viață abia descriptibil de la melancolia liniștită și lirică la tragicul negru ce îngheață totul.

Ambii artiști își construiesc operele pe baze sentimentale și sensitive, deosebirea esențială fiind totuși că în cadrul abstracției István Nádler se schimbă asemenea unui jurnal psihologic. Aspectele ascunse par descifrabile, dar hieroglifele sentimentelor general-umane nu pot fi concretizate. Ca și conținutele muzicale, semnele aparent simple țes un hățiș complicat cu gestul spontan a indescifrabilului. Operele lui Károly Szikszai, cu toate că în ele apare lumea obiectivă sunt mai curînd variantele onduirilor sufletești, privind seriile sale parcă ar contura un sentiment de bază de la împăcarea rezignată la confesiunea tragică și tulburată.

Gaál József