Expozitia reuneste 40 de fotografii alb-negru (format 30,5 x 45 cm) realizate in Iasi intre aprilie 2011 si aprilie 2012. In toate cadrele fotografice se juxtapun, prin rezonanta sau contrast, imagini ale unor persoane aflate in ipostaze publice si diferite interventii figurative bidimensionale sauiconuri din spatiul urban, realizate in tehnici variate: fotografie (publicitara sau artistica), pictura (naiva sau religioasa), fresca, grafica(publicitara sau de sevalet), desen, graffiti, stencil, imprimeu, sgraffito, mozaic, tapiserie, broderie, pictograma s.a. „Ce il facepe Dan Mititelu sa ocupe un loc cu totul deosebit in peisajul fotografiei romanesti? Raspunsul nu este deloc usor. Cert este insa ca lucrarile luideriva din conceptii alimentate cu seva izvorata dintr-un adanc strat freatic intelectual. Aproape fiecare imagine contine un gand, o stare, o traire. Dan Mititelu are un comentariu serios, glumet, istet, original, insolit – pentru tot ce il inconjoara; nimic nu ii este indiferent, nimic nu iieste lipsit de sens. Calitatea determinanta a lui Dan Mititelu este aceea de traducator subtil din limbajul inefabil al gandurilor, din limbajliterar, in limbaj vizual si reuseste sa ne dea impresia ca face acest travaliu artistic cu mare usurinta, aproape instinctiv, in orice caz cu maremaiestrie. Prin linii si forme simple, lumini si umbre, alaturari neasteptate de obiecte, prin proportii armonioase sau socante, prin exploatarea exhaustiva a detaliilor,

Dan Mititelu isi izvoraste un limbaj propriu cu o adanca putere de comunicare. El stapaneste datele geometriei sugestive carepotenteaza expresivitatea imaginilor sale. […] In lumea aceasta de profunde schimbari, cu metafore de alta factura, cu tendinte contradictorii, DanMititelu se simte in largul sau. El ne prezinta intr-o modalitate noua lumea asa cum a fost transformata de gandirea noua. Dan Mititelu creeaza in pascu vremea.” (Eugen Iarovici, „E mare Dan Mititelu”, revista Fotografia & Video, nr. 2/1992) „Inaintevreme, oamenii nostri erau mari si afisele acestora mici. Acum, reclamele sunt enorme si trecatorii minusculi. Cumparam ceea ce nu avem nevoie, traimcum nu suntem si murim ca si cum nu am fost. Ni se spune ca doar in matematica sau fizica mai exista directie ori sens. In inima si minte, nu. Nicimacar in bun-simt. Semenii nu se mai indreapta si nu se mai privesc. Pentru cei aflati jos, Cel de Sus inca mai da semne. Esantioane de mesaje neintampina la tot pasul. Putem alege intre mirare si minunare, coincidenta si strategie, disonanta si armonie, ignorare sau contemplare. Paranoicultint este fixatia, vazatorul isi fixeaza o tinta. Fotograful fotografiaza.” (Dan Mititelu)