Frontiera – titlul expoziției de fotografie și transfotografie găzduită de Muzeul de Istorie și Artă Zalău, Galeriile Ioan Sima. Curatoriatul profesorului univ. Dr. Dorel Găină, de la Universitea de Artă și Design Cluj a reunit lucrările studenților de la Secția Fotografie-Video-Procesare computerizată a imaginii a universității mai sus menționate, cât și invitați ai acestuia, fotografi și artiști plastici consacrați.

Adelina Câmpean

Stefan Andreea Madalina

Alexandra Muresan

Alin Ungur

Ana Maria Huluban

Andor Komives

Andreea Lazar

Angy Melinda

Anrii Oana

Banhegyesy Orsholya

Bartis Alexandra

Catalina Pintea

Csok Zsolt

Csomai Zoltan

Demergean Delia

Denisa Bocanu

Dorel Gaina

Eugen Moritz

Eugen Savinescu

Feleki Karolyi

Gerendi Aniko

Ioana Muscan

Irina Dumitrescu Marginean

Julien Marie (Franta)

Kabosz Monalisa

Matias Volosin

Mihaly Zoltan

Mira Marincas

Nagy Csilla Hajnalka

Nyri Dalma

Oana Pop si Dorel Gaina

Ovidiu Gordan

Pop Tunde

Roni Pintilie

Frontiera – titlul expoziției de fotografie și transfotografie găzduită de Muzeul de Istorie și Artă Zalău, Galeriile Ioan Sima. Curatoriatul profesorului univ. Dr. Dorel Găină, de la Universitea de Artă și Design Cluj a reunit lucrările studenților de la Secția Fotografie-Video-Procesare computerizată a imaginii a universității mai sus menționate, cât și invitați ai acestuia, fotografi și artiști plastici consacrați.

Genericul Frontiera trasează și marchează interogația per genere asupra relaționării și raportării dintre, pe de o parte fotografia clasică și cea experimentală, iar pe de altă parte continuă interogația care pune și în dezbatere o stare de acută actualitate, cea în care fotografia, în sensul ei identitar, cât rămâne să fie fotografie atunci când este supusă unor extensii și renovări și cât atunci când se întâmplă o redefinire identitară de diferite grade de semn și sens, de la difuz la tranșant, când fotografia devine altceva, un alt ceva investit cu stare și situare de identitare căruia în discursurile și dezbaterile teoretice din școala și școlile din Cluj i s-a atașat genericul de transfotografie. Acest generic, transfotografia, dorește să sugereze o escaladare de flux identitar inițial și o asumare de trecere de prag ce permite o asumare de alter sau neo-identitate prin raportare la semnele și sensurile fotografiei, în înțelesul ei de imagine tehnică, actând întru declinări ale reprezentării tari și/sau slabe ale evidențelor realului și realității.

Față de parteneriatele de proximitate și vecinătate ale fotografiei cu alte medii dedicate, fie reprezentării realului, fie reconfigurării elementelor acestuia întru imaginar, parteneriate făcute cu teritorii ale picturii, desenului, gravurii sau cu vecinătăți precum literatura, filosofia, muzica, teatrul, transfotografia nu are nevoie de aceste parteneriate pentru a se detașa de obligata referire la mărturia și mărturisirea evidențelor realului, căci își poate asuma prin și cu identitate distinctă reconfigurarea elementelor de real și deplasarea sau translatarea lor către teritorii ale sugestiei și interpretării puse sub semnul irealului și imaginarului. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că transfotografia nu apelează la parteneriate cu alte medii ale vizualului sau ale vecinătăților acestuia, ci și le asumă și și le integrează într-o relație intimă și organică încât îngăduie ceremonii ale fuziunii rezultând astfel un teritoriu al modelării de vizual ce nu mai este nici fotografie, dar nici pictură, grafică sau desen. Transfotografia își asumă sursele și focarele de geneză și generare, dar se proclamă și se definește ca o alternativă, calificată, la teritoriile acestor surse și focare. Distincția identitară este dată mai ales de accesul și actarea unor elemente de construcție și modelare vizuală care nu sunt accesibile și chiar posibile teritoriilor de mărturie, mărturisire și modelare a realului, din care și-a extras sursele și focarele de geneză și generare. Astfel, transfotografia poate fi pictură, dar un alt fel de pictură, o alternativă la pictură, o alternativă gestionând și gestionată de picturalitate, dar aducând și propunând elemente și stări ale picturalității pe care aceasta ca şi atare nu le poate accesa, propune și acta.

Același lucru se întâmplă dacă raportăm transfotografia la fotografie, la prelucrarea imaginii pe computer, grafică și desen și la scenografie.

Frontiera însă dintre fotografie și transfotografie este încă în și este de dorit să rămână așa, foarte întinsă, laxă și difuză, astfel că de multe ori este încă greu de decis cât din fotografia experimentală nu este deja transfotografie și cât din propunerile transfotografiei nu sunt încă fotografie. De aceea cu responsabilitate și cu drag putem vorbi despre o stare de paleo-transfotografie și de aceea este necesar să investigăm interogativ raportul dintre fotografie și transfotografie.

Art evenimentul expozițional Frontiera este pus mai ales sub semnul interogației și aduce în palierul de repere destinate exemplificării, confruntării, decantării, atât secvențe de teritoriu ale diferitelor direcții și actări ale fotografiei, cât și tentative labile sau tranșante de transfotografie.

Toată această stare de interogație, discurs și dezbatere este asigurată atât de tentative manifeste și de manifest, asigurate de teme de semestru din peisajul universitar, cât și de atitudini calificate asigurate de școli neoficiale dim mediul artistic clujean, fie aceste școli rezultatul unor grupuri și grupări, fie rezultatul unor atitudini individuale de concept și faptă, iar faptul că această desfășurare expozițională în primele ei secvențe, căci este vorba de un art-eveniment în curs de desfășurare încă, a putut fi inițiat și înfăptuit se datorează stării de grație amfitrională oferită și asigurată, cu prietenie și profesionalitate de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Și-au adus aportul la cele două secvențe prezente la Zalău peste o sută de participanți cu peste două sute de lucrări.

E greu să nominalizăm contribuţia fiecărui participant la cele două secvenţe ale Frontierei, fiecare dintre ei se distinge prin autenticitatea răspunsului la provocarea genericului Frontiera, totuşi vom nominaliza câţiva autori: Adelina Câmpean, Roni Pintilie, Andor Komives, Julien Marie, Crina Prida, Mira Marincaş, Moritz Eugen, Feleki Karoly, Andrei Budescu, Eugen Savinescu, Diana Chirilă, Alexandru Rădulescu, Ştefan Bădulescu, Kabos Monalisa, Lucian Indrei, Tothpal Tomi, Lavinia Grama, Andrea Lazăr, Nyiri Dalma, Bartiş Alexandra, Dan Tămaş, Petra Penciulescu.

Text de Mira Marincaș și Dorel Găină