Alina Cristescu & Galeria Calina Spaţiu de Artă Contemporană,

Vă invită luni 9 mai ora 18 la deschiderea expoziţiei de pictură

De La Opacitate La Transparenţă

Artist Dana Acea

Cuvânt de deschidere Ruxandra Demetrescu

,,On devrait toujours s’excuser de parler peinture”, afirma Paul Valéry, „car la peinture se suffit à elle-même”. Cuvintele scriitorului francez continuă să fie o provocare pentru comentator și, nu în ultimul rând, pentru spectator; căci ne aflăm în situația paradoxală, în care pictura este când (re)negată, când (re)afirmată, ceea ce presupune necesitatea unei apologii.

Ultima expoziție a Danei Acea de la Galeria Calina poate fi descifrată sub semnul unei abile strategii de ,,reabilitare” a picturii între ,,faire” și ,,magie”, pentru a relua celebra sintagmă a lui Diderot. Artista ne prezintă un proiect pictural coerent, realizat cu maximă economie cromatică – lucrările stau sub semnul aparent al monocromiilor – și conceptuală – există un singur titlu generic – Visul. Citite în cheia eficace a modernității, cele zece tablouri se așează firesc într-o serie de vise monocrome: unicitatea operei lasă locul ansamblului. Descifrate mai atent, visele contrazic însă o traducere univocă, păstrând necesara cantitate de mister care legitimează, în fond, imaginea (das Bild). Căci dacă un tablou ar putea fi imediat tradus/explicat în cuvinte, el  devine, așa cum remarca recent Didi-Huberman, redundant, neinteresant, ba chiar inutil.

Ce ne propune Dana Acea în seria ei de vise? Răspunsul mi se pare evident: un exercițiu atent al ochiului, ce poate duce la ,,emisia ochiului”, pentru a-l cita pe Ștefan Augustin Doinaș: ,,mă uit cu foc și drumul/ ia dintr-o dată foc/ implor cu ochii scrumul/ se face drum la loc”.

Dacă urmăm lecția poetului și privim cu atenție, vedem straturi distincte de materie picturală așezate cu virtuozitate, alcătuind voalurile/vălurile ce conferă transparență opacității. Astfel, ceea ce pare doar negru – sau albastru – se dovedește a fi o înteagă gamă de nuanțe. Privirea spectatorului se adâncește, intră în universul tabloului, refăcând invers drumul artistei; straturile/vălurile se dau la o parte, până se ajunge la miezul opac al materiei picturale.

Vălurile pictate cu statornică migală devin astfel expresia plastică a viselor.

Seria de ,,vise” ascunde întreaga mitologie personală a artistei, care poate fi decodată în teme obsesive, previzibile (îngerul, coloana, stâlpul, grădinile), dar și imprevizibile, atunci când numele comun devine nume propriu, ca în cazul ,,Stâlpului” lui Alexandru Păsat: pornind de la o sculptură – de mici dimensiuni – s-a ajuns o serie de lucrări, transfigurând obiectul, reconfigurându-l vizual. O remarcabilă modestie și onestitate au îndemnat-o pe artistă să recunoască și să stăruie asupra acestei providențiale întâlniri cu sculptorul. Lucrarea acestuia este ,,citată”, putând fi citită ca ,,après”, dar și ca d’après: citatul se topește, se contopește în materia picturală, ascuns în straturile de văluri, dezvăluit mereu în transparența acestora…  Aceeași pudoare se află în spatele viselor: artista nu-și exhibă cu ostentație reflecțiile, gândurile, ci le maschează cu prudență. Citită din perspectiva teoriei celor trei trepte ale percepției umane, datorată lui Giambattista Vico, opțiunea pentru ,,vis” devine – voit sau nu – încărcată de semnificație, pentru că plasează demersul artistic pe cea de a doua treaptă, bazată pe intuiție/inspirația suscitată de imagine: ,,Gli uomini prima sentono senz’ avvertire; doppoi avvertiscono con animo pertubato e commosso, finalmente riflettono con mente pura.”  Dana pare să fi fost conștientă că a lucrat sub imperiul emoției, starea de grație a creației.

Dacă vrem să vorbim despre pictura sa în termenii lui Valéry, am putea spune că (și) în cazul ei imaginea își datorează existența funcției sale de a declanșa o amintire: fie a unui prototip ideal, fie a unui obiect recognoscibil din natură (așa s-ar explica fascinația pentru ciulin, planta-floare pentru care artista își mărturisește o statornică fascinație: ,,l-am avut în casă, îmi place linia lui, austeritatea lui și puterea de apărare”). Intr-un caz sau în altul, se cere spectatorului să ghicească ce se află, ce se ascunde în spatele reprezentării. A lăsa acestuia libertatea – mai mică sau mai mare – de a-și imagina ce nu se vede pare a fi aici scopul picturii. Indiciile autoarei rămân, în cel mai bun caz, discrete. Cuvântul vis ascunde, mai degrabă decât dezvăluie, pentru că trimite la acea stare difuză a conștiinței când cuvintele devin neputincioase, sau doar insuficiente, lăsând locul imaginii.

Așa se naște jocul între opacitate și transparență: transparența semnului pictural ca opacitate a materialului, transparența materiei picturale ca opacitate a semnului. E jocul care subîntinde categoriile unului și multiplului, ale primarului și secundarului. De aici, reflecția asupra puterilor picturii, asupra eficacității imaginii și a materiei. Cu cât vedem numai ceea ce ni se arată, cu atât ne bucurăm de ceea ce e ascuns. Inversul e însă la fel  de adevărat: cu cât se ascunde mai mult, cu atât efortul de a descoperi ceea ce abia se manifestă produce surpriza, și, nu în ultimul rând, delectarea spectatorului.

În momentul în care ochiul s-a apropiat de pictură pentru a desemna vizibilul și a-l totaliza, ni se dezvăluie o economie a dorinței, în care pictura devine corp, pregătită să răspundă unei fantasme a subiectului în fața imaginii. Astfel, decuparea vizibilului, fragmentarea picturii își dezvăluie forța – aura -, în jocul ezitant între aproape și depărtat, între tactil și optic. Privite din această perspectivă, cele zece tablouri din seria Viselor Danei Acea rezumă, de fapt, două probleme fundamentale ale picturii: cea a punctului de vedere, a distanței asumate de pictor față de model și cea determinată de raportul dintre vizual și tactil, adică de concurența senzațiilor în actul pictural. Ochiul care « pipăie » s-a confruntat întotdeauna cu ochiul care doar « vede », chiar și atunci când artistul nu a conștientizat această latentă, sau violentă pendulare a modurilor de percepție. Transparențele Danei Acea au o inefabilă dimensiune haptică: calitatea nesfârșitelor straturi subțiri de mediumuri ne reamintește că pictura este virtuozitate tehnică : le faire care îl fascina pe Diderot și-l făcea să caute, cu obstinație, secretele pictorilor, pentru a descifra la magie.

Pe urmele lui Philippe Junod, am văzut tablourile Danei ca drum ce duce de la opacitate la transparență, inversând însă termenii autorului elvețian: dacă acesta tematiza parcursul modernității de la transparența mimesis-ului la opacitatea poiesis-ului, în cazul de față, refăcând drumul din spatele celor zece vise, am descoperit calea opusă, ce ne (con)duce de la materia inițial opacă, la transparența finală.

Sau, pentru a-l cita din nou pe poet: « o magică vedere/ emisie de ochi/ vremelnică ședere/ a marelui deochi ».

Ruxandra Demetrescu

Dana Acea

CV: Născută în 12 iulie 1962 la Târgu-Mureş, judeţul Mureş. Studii: Institutul de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice şi Decorative “Ion Andreescu” Cluj-Napoca, secţia pictură, promoţia 1988. Ocupaţia: Prof.univ.dr.la Facultatea de Arte şi Design ,Timişoara; Membră U. A. P. RO.

Evaluarea activităţii de creaţie artistică:

In tara: 6 Expozitii personale în galerii specializate;  33 Expoziţii de grup; 37 Expoziţii colective; 7 Expoziţii naţionale; 7 Bienale nationale.

In strainatate: 26 Participări la expoziţii de grup în străinătate; 5 Expoziţii de artă românească (sub patronajul unor ministere sau fundaţii culturale); 9 Bienale Internaţionale;

Premii, Distincţii, Nominalizări: 1995 Premiul U.A.P. RO. specializarea Pictura/sect.tineret, 2009 Premiul Special al U.A.P.R.Bistrita Nasaud la Bienala de Arta Plastica”Lascar Viorel” Piatra Neamt, 2006 Nominalizare pentru Premiul U.A.P.- specializarea Pictura, 2003 Nominalizare la Bienala Internaţională de miniatură Crna Gora Montenegro, 1994 Nominalizare la Premiul Salonului Anual Timişoara;

Simpozioane/carti/aparitii /publicatii: 14 participari la simpozioane în ţară şi străinătate; 4 Cărţi de autor; 11 Apariţii/ publicaţii in dictionare, enciclopedii carti de specialitate; peste 90 de apariţii în publicaţii de presă şi cataloage de expoziţii.

Contact: E-mail: [email protected]