Cum ne raportăm la istoria recentă? Posibilitățile sunt limitate pentru că accesul la informații este trunchiat și atent filtrat de interesele mass-media. Spre exemplu, problema mineriadei din 1990. Este cert că există ipoteze în baza cărora oricare dintre noi poate să-și formuleze interpretări subiective, mai mult sau mai puțin apropiate de realitate. Îl știm pe Miron Cozma din banca acuzațiilor în închisoare cu o sentință dură, care în fapt nici nu clarifică istoria și nici nu justifică întâmplările din 13/15 iunie 1990. Știm și alte nume, chiar mai rezonante, dar știm de fapt ce s-a întâmplat?

Arta contemporană poate deveni o alternativă pentru înțelegerea istoriei. Spectacolul lui David Schwartz, „Capete înfierbântate” documentează întâmplările din timpul mineriadei din 1990. Printr-o îmbinare perfectă dintre video (un colaj documentar) și one man show-ul lui Alexandru Potocean, publicului îi sunt prezentate succesiv perspective diferite ale oamenilor direct implicați (sau doar afectați) de mineriadă. Potocean trece surprinzător de la un puști bătut în mineriadă, la lideri ai studenților, Ion Iliescu sau Miron Cozma.

„Capete înfierbântate” este o piesa cu un subiect greu, o analiză necesară, obiectivă și constructivă, plină de umor negru și ușoare și ironii. Prin răspunsurile pe care le oferă adâncește dilema necunoașterii unei realități, care ne privește pe toți. Merită văzută în spațiul aproape claustrofob de la Centrul de Introspecție Vizuală unde apropierea de actor și lipsa scenei îți dau timp de aproape două ore senzația că ești martor al evenimentelor din 13/15 iunie 1990.

Pentru mai multe informații, recomand interviul cu David Schwartz din Dilema Veche.