textele organelor vs. texturi organice

 

text si foto: razvan supuran fiiverde.ro

 resize-of-5

..asadar se exista si textul organic cu textul anorganic. scriitura vie cu aia moarta. una e data – ca viata nu se fura, alta e luata – ca moartea ii asteptare.

 

context

2009, [email protected] cam 200 bucati om. zeciuiala sfanta, vreo douaj’de viituri. alde schiopu, torsan si alti veterani dar si o mana buna de prospaturi. ca noi, astia cu hartia manuala si cartea pentru Sirbu.

 

pretext

inc’o editie de festival I D Sirbu. da’ nu v-ati plictisit domnu’ barbu, ca noi tot auzim de asta de ani buni desi nimenea nu o da mai departe. cat de departe ar putea sa ajunga? tu cine esti ca sa intrebi?, departe-i departe si gata.

 resize-of-dsc_0142

supratext

sambata un localnic, in pasul marunt al unei tohan negre si scartainda zice: amu cine mai baga banii-n buzunar? domnu’ biciclist, noi nu. pentru toti o fost cu masa si cazare da’ berea ne-am luat-o singuri cei mai multi stateau la casele lor.

 

text

din astia doua sute, restu’ erau localnici. una bucata centurie de adolescenti cat un secol pierdut castigat acum. in parte liceeni dar si studenti. cu ei, profesori. generatie crescuta cu modele aduse la tava in sange improspatat ba-n curtea raului ba-n cusca dulaului. ia socotiti cat inseamna doo sute la o populatie de 10k? pai cam doi la suta. asta ii o elita mai mare ca’n orisice urbe din tara. oameni mici si oameni mari ce-au vazut cum se canta, cum se scrie, cum se construieste o idee, cum se alunga organele si ce facem cu ce ramane dupa. zece dintre ei – ca sa ramana norma cu zeciuiala -, daca ajung in cate un alt oras la facultate cu tot cu facultatile lor, pai ala-i grup cultural-artistic nene. fara basini gradate, fara politruci degradanti, musai impotriva lor.

 resize-of-dsc_0168

subtext

soarele scapata cate o jumatate de ora jumatate ploua cu randuri vizibile spalau ordinea invechita catre lumea acestui nou azi noi azi am asteptat fara umbrele trecerea si a venit, am trecut si iata-ne rasfatati primirti in bratele inexistentului muzeu antic-omunism cu tot cu carticeaua asta de i-am spus 30 necuviinte am facut-o con manele noastre si mi-am amintit de adio europa atunci tot nu credeam ca asa persoane devin personaje in viata fiecarui amarat cetatean si tot notorii si tot anonimi raman ca si acest Sirbu sters cu burete dar din el acum ploua si noi am asteptat si o iesit curcubeul. aci jumatatile de ora-s mai rare.

 resize-of-dsc_0172

concluzie

o carte intr-o bucata ii mai mult decat o carte intr-un milion care ii mai putina cand is multe ca se pierde si nu mai ai cum sa iti amintesti de ea eventual stergi prafu’ de pe raft si candva te stergi la gura bai cacatule de securist.

 

steluta lu asterisc si obelisc**

scriitura ii ca umbra in care incap mai multi decat ala unul care face umbra. lasati domnilor textul fara diacritice sa faceti loc criticelor si apoi sa recunoastem inca nu avem masura conjugarii celei bune a limbii in gura nici in mana nu avem nici norma facuta la statul de plata cu ora de viata intreaga nici semnatura de primire a bunei purtari fata de o idee nici chip de juxtapuse semne acolo unde trebe domne nu avem. lucru pe care il faci cu mana ta se cheama lucru manual dar faptele ne omoara.

 

a doua steluta

stelutaiia o fata de care ne-am indragostit cu totii acolo la petrila statea pe soclu si cand am vrut sa ne urcam si noi ne-a facut loc si ne-a rugat dup-aia numa’ sa o ajutam sa aburce la loc asa s-a facut certificatul renastere al omului de-i zice I D Sirbu stelelor nu li se vad chilotii chiar daca stau mereu pe scara sus si noi ne uitam la ele dar cred ca am uitat sa le privim oare pentru ca nu li se vad dresurile?

 resize-of-dsc_0445