Singurul Muzeu de Arta Comparata din Romania, aflat la Singeorz, este un atelier de creatie in care poti vedea opere de arta ale unor importanti artisti din tara si nu numai. Muzeul, aflat in ultima etapa de constructie (cea a utilarii expozitionale a interioarelor), functioneaza ca un imens atelier pentru artistii invitati la simpozioanele de aici. „Arta comparata“ este o sintagma potrivita atmosferei de lucru create de acest centru expozitional. Asta pentru ca multe dintre evenimentele artistice de la Singeorz nu pot fi muzeificate. Ele sint „conservate“, insa, prin editiile repetate aici de peste doua decenii. Prin urmare, acest Muzeu de Arta Comparata functioneaza in conventii mai putin obisnuite, reglate ca un tot cu manifestarile artistice complementare. Adica poti sa compari artisti activi cu creatiile lor „in facere“, poti vedea istoria artei construindu-se in timp real, fara complexul importantei sau al caracterului provincial al acestui centru artistic.
Deschis in perioada 12-30 iulie 2003, Simpozionul de Arta Contemporana Art 2003 se afla in acest an la cea de-a 15-a editie – cu tema Arderea Cerului, avind ca mijloace de exprimare ceramica si portelanul.
Studioul de creatie al lui Maxim Dumitras a devenit casa de creatie, gazuind doisprezece artisti care folosesc, in aceasta editie de simpozion, limbajul comun al ceramicii si al portelanului. Oriunde ti-ai indrepta privirea, gasesti elemente din lucrarile artistului Maxim Dumitras amestecate in contexte spectaculos de incitante vizual. Cucii psihedelici din seria de lucrari intitulata Vesmint, loc, cuc si-au gasit acum cuiburi in toata casa, stind in alaturari din cele mai ciudate cu obiectele de uz zilnic din sopron sau din bucatarie. De altfel, mai toate obiectele din preajma sint inventate, gasite ori confectionate de Max. Intre ele: masa, sticla oblica, vitraliile usilor, stilpii casei construiesc o atmosfera calda, de fireasca prietenie.
Una dintre preocuparile artistice zilnice ale lui Max este pictura peste calendare, metaforica a artei si artistului lupta contra timpului. Gasesti peste tot calendare devenite lucrari de arta, unele pastrind in structura compozitionala frinturi de peisaje ori de orase exotice.
Atunci cind lucreaza sculptura monumentala in lemn, Maxim Dumitras defineste forma lucrind cu dalta si completind actiunea acesteia cu focul si cu apa – ca si cum ar folosi o pensula si o dalta metaforica la o scara monumentala. Aceasta interventie introduce in discursul artistic un element nou din inventarul postmodern: timpul si actiunea sa asupra lucrarilor. Lucrind in spiritul naturii, accentuind primitivismul actiunilor ei, ansamblul sculptural intitulat Vesmintul miresei s-a transformat intr-o performanta artistica ritualica. Piesa centrala, „mireasa“, inchipuita de o structura de lemn, a fost devorata de foc – „ea“ fiind inconjurata de alte trei piese sculpturale, „mirii“, partial prinsi si ei in flacari.
In curtea muzeului, printre lucrarile de sculptura ale unor editii mai mult sau mai putin indepartate, in acest an si-a gasit locul si cuptorul de ars ceramica. Un cuptor cu doua guri de ardere si cu flacara rasturnata, de dimensiuni apreciabile, construit de artistii ceramisti Ernest Budes si Ionel Cojocariu.
Lucrarile lui Ernest Budes inchipuie, niste stergare puse la uscat. Forma si decorul simplu se inscriu intr-un tip de ceramica minimala. Zona de cercetare artistica a lui Ernest Budes continua directia de interpretare abstracta, conceptuala a unor motive – de aceasta data – de inspiratie populara.
Monica Morariu practica o ceramica monumentala. Ansamblul celor sapte piese – ce compun o padure fantastica – delimiteaza un spatiu incarcat liric, o geografie personala in care structurile organice sint transformate in structuri minerale.
Lucrind in portelan, Daniela Fainis alcatuieste o structura fragmentara derivata din placute de portelan amprentate cu structuri naturale, ce se compun spatial intr-o instalatie piramidala. Filigrane de natura minimala, abstractizanta, aceste placute-ecran – studii de efecte luministice si spatiale – pot reprezenta, grupate in ansambluri, diagrame simbolice pentru trecerea timpului.
Emil Cretu compune structuri arhitectonice cu o textura organica si un modelaj framintat, puternic expresiv.
Lucrarile Gherghinei Costea se inscriu intr-un tip de expresivitate de origine nipona, avind drept linii definitorii simplitatea eleganta, gustul pentru calmul senin, cultul spontaneitatii si punind in lumina caracterul translucid al portelanului printr-o interventie minima de glazura colorata.
Oana Pop dezvolta forme verticale ce poarta o structura vegetala geometrizanta de scoarta de copac.
Simion Moldovan interfereaza sculptura in lemn cu elemente de ceramica. Personajele sale din lemn cu capete de ceramica pictata sint reluari ale unor teme clasice precum Conducatorul de cvadriga, exploatate figurativ intr-un registru expresionist.
Gheorghe Muresan compune structuri geometrice de factura bauhausiana, desfasurate pe principiul sustinerilor arhitectonice prin contraforti. Modelajul sau riguros, sintetic delimiteaza zonele finisate cu muchii taioase de portiunile ce poarta amprenta miinii.
Operele de arta nascute in acest simpozion vor putea fi vazute intr-o expozitie itineranta – in galeriile de arta de la Bistrita, Tirgu Mures, Bucuresti.
_____
Organizatorii evenimentului artistic Arderea cerului au fost Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, Ministerul Culturii, Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Bistrita-Nasaud, Uniunea Artistilor Plastici din Romania, Muzeul de Arta Comparata Singeorz-Bai si Primaria orasului Singeorz-Bai. Director de proiect: artistul plastic Maxim Dumitras.
Articol aparut in Observator Cultural Numarul 181 – 12 August 2003
Recent Comments