Dracula – voievod şi vampir
O expoziţie inedită, care prezintă atat lucrari de artă, obiecte cu caracter istoric şi militar, care evocă controversata personalitate a lui Vlad Ţepeş – Dracula.
foto Lucian Muntean
Expoziţia Dracula – voievod şi vampir inaugurată la Muzeul Naţional de Artă al României, în colaborare cu Kunsthistorisches Museum din Viena şi Schloss Ambras, cu sprijinul Ambasadei Austriei la Bucureşti al al Forumului Cultural Austriac, este deschisă în perioada 9 iulie – 10 octombrie 2010 .
Expoziţia a fost prezentată de Kunsthistorisches Museum din Viena în 2008 la Schloss Ambras din Innsbruck, cu ocazia aniversării a 111 ani de la publicarea romanului „Dracula” de Bram Stoker, cu scopul de a redeschide discuţia asupra personajului istoric Vlad Ţepeş/Dracula şi a vampirismului într-un context istoric şi documentar realist.
La doi ani de la expoziţia deschisă la Ambras, cea de la Bucureşti include, alături de obiecte împrumutate de la muzee din Austria, Ungaria, Germania, Slovenia şi piese din patrimoniul naţional dela Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Cinegetic al Carpaţilor.
Piesa centrală şi „vedeta” expoziţiei o constituie binecunoscutul portret al voievodului Vlad Ţepeş, numit deseori în epocă Dracula, conservat de mai bine de 400 de ani la castelul Ambras. Pornind de la această piesă, prezentată acum în premieră publicului din România, expoziţia se articulează în patru secţiuni.
Roxana Theodorescu, directorul general al Muzeului National de Arta al Romaniei
Prima îşi propune să exploreze legendele create în jurul voievodului valah din secolul al XV-lea. Personalitatea şi imaginea lui Vlad III Dracula, precum şi epoca sa, sunt prezentate prin intermediul unor serii de portrete şi documente.
A doua secţiune ilustrează conflictele dintre turci şi creştini în Europa de Sud-Est în secolele XV-XVIII, care, cu toate neajunsurile lor, au contribuit la schimburile culturale. Armele şi portretele prezente în expoziţie dovedesc existenţa unui interes reciproc: obiecte produse în Europa de Vest au fost influenţate de decoraţia orientală, în vreme ce sultanii otomani, în ciuda interdicţiei din Coran, şi-au comandat portrete după moda occidentală.
A treia secţiune abordează mitul vampirismului, aşa cum s-a conturat din mărturiile despre „fenomenele de vampirism” înregistrate din secolul al XVIII-lea în zone de la graniţa militară a stăpânirii austriece până în Imperiul Otoman, în contextul conflictelor dintre creştini şi musulmani. Gravuri de epocă, scrisori, tratate pentru vindecarea de „boala vampirismului” documentează această parte a expoziţiei. Ea este întregită de abordările literare ale subiectului: notiţele şi ciornele romanului „Dracula” de Bram Stoker (1897) şi alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri şi creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Beaudelaire, John Sheridan Le Fanu, John William Polidori etc.
În cadrul expoziţiei va rula zilnic filmul Nosferatu – Simfonia groazei (Germania, 1922, regia F.W. Murnau, cu Max Schreck), un clasic al cinematografului german expresionist.
sursa www.mnar.arts.ro
Fapt divers: O copie a celebrului tablou se afla expusa in casa Vlad Dracul din Cetatea Medievala Sighisoara.
În această casă a locuit între anii 1431 – 1435 domnitorulȚării Românești Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batrân. Cetatea Medievală Sighișoara.
Loading ...
