Filiala Cluj-Napoca a Uniunii Artiștilor Plastici din România în parteneriat cu Centrul de Cultură Urbană Cluj – Turnul Pompierilor organizează expoziția ”Diving in Utopia” care prezintă lucrări ale artistelor Hermina Csata și Mira Marincaș. Curatorul expoziției este dr. habil. Livia Drăgoi.
Expoziția este deschisă până la 25 mai 2026 de marți până duminică, între orele 12.00 și 20.00, iar joi între orele 12.00 și 22.00.
Expoziția este cuprinsă în programul Noaptea Muzeelor (23.05.2026) Turnul Pompierilor, Cluj-Napoca, str. Tipografiei, nr. 17.
Mira Marincaș, absolventă a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca în anul 2007, este un artist vizual pasionat de tehnicile fotografiei analogice, în acest domeniu desfășurându-se și activitatea sa de conferențiar la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca. Creația sa în domeniul artelor vizuale a fost distinsă în anul 2025 cu Premiul pentru Artă Fotografică și Multimedia al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Cluj-Napoca. Personalitatea Mirei se manifestă concomitent și în domeniul creației literare (volumul ”Mea fascia”, poezie, ed. Exit, Cluj-Napoca, 2022; Premiul Editurii Junimea, Iași pentru poezie – 2003)
În colecția intitulată ”Blue Sky Divers” persoana asupra căreia se focalizează atenția privitorului devine o siluetă umană transpusă într-un spectru de incertitudine. Să estompăm detaliile personajului sau, dimpotrivă, să insistăm asupra particularităților sale? Fotografia și subiectivitatea sunt interconectate, împletite și suprapuse în câmpuri de lumină stratificate. Vorbim despre o rețea de auto-conștientizare, ambiguitate și fluiditate a identității, precum și despre o suprafață care ne oferă emoții efemere. Discursul plastic se referă la identitate, formă fizică alterată, la ceea ce rămâne după moarte, fotografie contemporană.
Pentru Mira Marincaș fotografiile constituiau o realitate paralelă. Poveștile despre bunicul său Hristescu Titus Liviu, care au inspirat seria lucrărilor ”Blue Sky Divers” provin din relatările mamei sale. O arhivă a unei vieți și existențe pierdute, a unei istorii incerte, în care fețele nu aparțin nimănui. Moartea nu este reversibilă, fotografiile din seria ”Blue Sky Divers” alimentează o absență pentru a deveni prezență. Artista dorește să materializeze amintirea bunicului, imaginarul fiind astfel personificat, cu mențiunea că incertitudinea se insinuează în întreaga scenă. Lucrările creează un dinamism experimental. Pasiunea bunicului său pentru schi este ferm inserată în memoria artistei care imaginează constituția unui atlet și plăsmuiește o entitate umanoidă, accentul căzând pe esențializarea formei care oscilează între două lumi, distorsionată creativ și abstractizată. Estetizarea reconfigurării fizice unește cele două dimensiuni prin culoare. Imaginea abundă în albastru, un alb rece ca zăpada, asemenea morții și un strop de culoare. Tensiunea vizuală păstrează vie memoria unei micro-istorii, Silueta unui schior care plutește între timp și spațiu. Totul este incert. Imaginea însăși devine o apariție abstractă ca un spectru colorat de lumină.
Aceste fotografii sunt obținute prin tehnica filmării pe bandă VHS analogică, rezultând o imagine alterată prin demagnetizarea înregistrării, care include abordarea tehnică și sfera artei glitch. Alterarea formei fizice este conceptualizarea sentimentului de dizolvare în invizibil, care își lasă amprenta asupra structurii noastre existențiale, modelându-ne gândirea și percepția.
Hermina Csata este absolventă în anul 1991 a Academiei de Arte Vizuale (astăzi UAD Cluj-Napoca). Timp de peste trei decenii (1991–2025) a fost profesor la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”.
Creația sa pendulează cu o distincție aparte între tehnici și medii vizuale.
Hermina Csata explorează „topografii afective” apelând la soluții tehnice inovatoare – de la instalații experimentale la compoziții picturale căutând și găsind echilibrul între trăirea spirituală ardentă și forma vizuală. Palmaresul său expozițional cuprinde 23 de expoziții personale și peste 80 de participări naționale internaționale, activitatea fiind apreciată atât de public cât și de mediul artistic, apreciere atestată de distincții prestigioase precum Premiul pentru artele textile al Salonului Național de la Reșița (1998), Premiul pentru creativitate al Salonului Național de Desen de la Arad (1999), Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru Artele Textile (2001), și recent, Premiul Juriului la Bienala Internațională de Grafică Mică de la Iași (2025).
În replică la propunerea Mirei Marincaș, Hermina Csata ne invită săprivim prin fereastra miniaturilor sale în trecutul învăluit de aurul nostalgiei, trecut în care bunicii săi povesteau basme, mituri și istorii adevărate. Eroii Olimpului conviețuiau în mintea copilului de odinioară cu figurile nobil misterioase ale regilor și reginelor României care păreau să mai locuiască în Peleșul învecinat. Eroul personal al nepoatei era însă bunicul- Bibu Livius Horatius, un idealist incorigibil, pictor și muzician amator rătăcit pe frontul de est și pe malul lacului Ladoga în Carelia. Povestea supraviețuirii și întoarcerii sale aventuroase din prizonierat era strâns legată de pasiunea sa pentru arte și de educația sa umanistă apreciată la vremea respectivă de către comandantul lagărului, și el om cultivat, prizonier inadecvat, la rândul său în hățișurile unui război.
În vâltoarea anilor tranzițiilor succesive, artefactele create de acest bunic idealist și de o rară generozitate – anluminuri, desene migăloase și picturi – s-au pierdut. Împreună cu ele și albumul cu prețioasele imagini ale familiei. Hermina Csata recompune crâmpeie de chipuri, locuri și istorii, deschizând cu aceste lucrări o viitoare serie dedicată memoriei și mitologiei personale. Demersul artistic recuperează amintirea păstrând ce e mai prețios: pilde, principii, credința în natura pozitivă a ființei umane, speranța. Tehnica colajului prin specificul său recuperează și alătură fragmente, reconstruiește un întreg din fragmente pierdute. Vom uita chipurile, dar nu vrem să pierdem esența, spiritul în care am devenit ceea ce suntem.
Pe firul memoriilor împărtășite în spațiul studiourilor de creație se țese dialogul în cuvinte și imagini. Primind și dăruind în același timp, artistele descoperă istorii si afinități care se dezvoltă exponențial.
Recent Comments