Brâncuși intră în domeniul public în 2028. Peste jumătate dintre români nu i-au văzut niciodată opera pe viu – dezbaterile Brâncuși Nocturn @ Docuart și Barometrul INSCOP, acum online

August 2026 

Brâncuși Nocturn a încheiat ediția de la Târgu Jiu, desfășurată între 6 și 9 august, după patru zile pline de film, performance, expoziție și dialog. 

În Parcul Coloanei fără Sfârșit, filmele au deschis perspective asupra influenței lui Brâncuși în arta modernă, asupra relațiilor sale artistice cu Auguste Rodin și Isamu Noguchi, asupra mecanismelor pieței internaționale de artă și asupra graniței fragile dintre original, copie și fals. 

„Dincolo de admirație, Brâncuși are nevoie de adevăr. Pentru Târgu Jiu, orașul care găzduiește Ansamblul Monumental înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, a fi corecți cu Brâncuși înseamnă să trecem dincolo de miturile și formulele repetate în jurul său și să înțelegem mai bine omul, opera și contextul în care aceasta a fost creată. Brâncuși Nocturn deschide tocmai acest spațiu de dialog, în care informația documentată și perspectivele specialiștilor îl pot apropia pe Brâncuși de comunitate. De aceea, consider că este un eveniment necesar și util pentru Târgu Jiu și, mai ales, pentru generațiile tinere”, Adrian Tudor, viceprimarul orașului Târgu Jiu.  

Cele două dezbateri moderate de istoricul de artă Cosmin Nasui au adus împreună specialiști din drept, cercetare, jurnalism, film documentar și istoria artei. Înregistrările integrale sunt disponibile acum publicului și prelungesc, dincolo de zilele festivalului, discuțiile începute la Târgu Jiu.

„Brâncuși: de la vama americană (1926) la domeniul public (2028)”

Cu participarea lui Paul Popovici, Daniel-Mihail Șandru și Cornel Mihalache, dezbaterea pornește de la procesul Brâncuși vs. United States, care a schimbat juridic modul de definire a artei moderne, și ajunge la teme de maximă actualitate: statutul UNESCO al Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, cazul „Cumințenia Pământului”, drepturile de autor, intrarea operei lui Brâncuși în domeniul public și provocările generate de inteligența artificială.

„Brâncuși și Gorjul: întoarceri fără întoarcere”

Alături de jurnalistul și cercetătorul Radu A. Pircă, discuția privește dincolo de miturile construite în jurul artistului și analizează relația reală a lui Brâncuși cu Hobița, Gorjul și Târgu Jiu, revenirile sale din anii 1937–1938, felul în care i-a fost construită imaginea publică și raportul actual dintre Ansamblul Monumental și comunitatea pentru care a fost creat. În deschiderea întâlnirii au fost prezentate și date dintr-un sondaj INSCOP Research dedicat percepției românilor asupra lui Constantin Brâncuși.

„În 2028, opera lui Brâncuși intră în domeniul public. Dezbaterile de la Târgu Jiu au arătat că acest moment vine cu provocări majore, juridice și instituționale: drepturile de autor, utilizarea imaginilor, relația dintre patrimoniu și inteligența artificială sunt probleme care trebuie să își găsească rezolvări concrete – iar cazul Brâncuși poate deveni un cadru esențial pentru felul în care este tratată arta în era digitală. În paralel, discuția despre Brâncuși și Gorj a pus în lumină distanța dintre artistul documentat și miturile construite în jurul său, pornind de la biografia romanțată. Cea mai bună formă de celebrare a lui Brâncuși este să îl cunoaștem”, Cosmin Nasui, curator, istoric și critic de artă. 

Cum se raportează românii la Brâncuși: cercetare INSCOP–Docuart

Sondajul INSCOP–Docuart arată că Brâncuși este un nume recunoscut și revendicat de populație, dar că legătura cu opera lui rămâne, pentru majoritatea românilor, una indirectă. 41,9% dintre respondenți declară că nu au văzut niciodată o lucrare a lui Brâncuși în realitate – ci doar în cărți, albume, la televizor sau online -, iar 13,6% nu își amintesc să fi văzut vreuna. Cu alte cuvinte, peste jumătate din populație cunoaște opera lui Brâncuși exclusiv prin intermediul unor reproduceri sau referințe. 36,2% spun că au văzut o lucrare în România, într-un muzeu, într-o expoziție sau la Târgu Jiu, iar 3,6% au văzut una într-un muzeu sau o expoziție din afara țării.

Întrebați ce fel de artist este Brâncuși, 67,7% răspund „un artist român”, 22,6% „un artist universal” și 1,4% „un artist francez”. Cele două categorii nu se exclud neapărat, dar felul în care au fost formulate opțiunile arată cum este revendicat Brâncuși, nu doar cum este înțeles. În ceea ce privește achiziționarea lucrărilor de către stat, 65,6% consideră că România ar trebui să le cumpere chiar și la prețuri de zeci de milioane de euro, în timp ce 25,6% nu sunt de acord.

„Datele din sondajul INSCOP conturează un peisaj în care atașamentul simbolic față de Brâncuși este puternic, dar accesul efectiv la operă rămâne limitat – un decalaj relevant tocmai pentru proiectele care își propun să reducă distanța dintre public și opera artistului”, Daniela Apostol, regizor de film documentar și director festival Brâncuși Nocturn.

Rezultatele cercetării se pot găsi aici https://docuart.ro/stiri/cum-il-percep-romanii-pe-constantin-brancusi-sondaj-inscop 

Finalul ediției a cincea: București, 26–29 august 2026

După deschiderea din 30 iunie de la CINETic–UNATC și programul desfășurat la Târgu Jiu, Brâncuși Nocturn revine la București între 26 și 29 august la Random Space. Noua serie de proiecții, discuții și întâlniri adresate publicului larg, studenților și profesioniștilor din domeniul cultural va încheia cea de-a cincea ediție a festivalului. Programul complet va fi anunțat în perioada imediat următoare pe brancusinocturn.ro 

Despre proiect

Brâncuși Nocturn este realizat în cadrul programului Brâncuși150 și este organizat de Asociația Docuart, cu sprijinul Primăriei Municipiului Târgu Jiu și al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”. Proiect cultural cofinanţat de Ministerul Culturii.

Parteneri: UNATC „I.L. Caragiale” București, Radio România Cultural, Arhiva Radio România, INSCOP Research, Universitatea „Constantin Brâncuși”, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, Modernism.ro

***

Asociația Docuart (www.docuart.ro) are ca obiectiv dezvoltarea și implementarea de proiecte culturale cu componentă educațională și socială, care cresc accesul la cultură, formează publicuri și activează comunități prin film documentar și formate interdisciplinare. 

În peste 14 ani de activitate, Docuart a construit un portofoliu de proiecte și programe culturale ce includ: organizarea de festivaluri și programe de difuzare (Docuart Fest – 8 ediții; Caravana Docuart – proiecții și întâlniri în peste 45 de orașe și sate), producția și promovarea de documentare originale, realizarea de expoziții și instalații multimedia, cercetări și proiecte dedicate patrimoniului cultural imaterial (în special în Gorj), precum și ateliere de educație culturală și campanii de conștientizare pe teme precum bullying-ul și prevenirea consumului de substanțe interzise. 

Activitățile Docuart sunt dezvoltate printr-o metodologie integrată care combină cercetarea și documentarea, producția artistică, medierea culturală (proiecții, dezbateri, ateliere) și diseminarea la nivel local, național și internațional, în parteneriat cu muzee, universități, autorități publice, centre culturale și organizații neguvernamentale.