Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Iași anunță prezența, în spațiile sale, a proiectului expozițional de pictură intitulat „Umbrele prezentului”, semnat de artistul Ștefan Tudor.
Vernisaj: 10 iulie 2026, ora 18:30
Prezintă:
- lector univ. dr. Maria Bilașevschi, președintele U.A.P.R. Filiala Iași;
- prof. univ. dr. Cristian Ungureanu, prorector al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași;
- prof. univ. dr. Dragoș Pătrașcu.
Invitați:
- Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași;
- Valeriu Iftimie, Președintele CJ Botoșani
- prof. univ. dr. Liviu Suhar;
- prof. univ. dr. Valentin Sava;
- prof. univ. dr. Zamfira Bîrzu;
- prof. univ. dr. Constantin Tofan;
- MANDO, artist vizual.
Galeria de Artă „Octav Băncilă” a U.A.P.R. Filiala Iași
Str. A. Lăpușneanu nr. 7–9, Iași
Expoziția va fi deschisă în perioada: 10–20 iulie 2026.
Vă așteptăm!
Expoziția artistului Ștefan Tudor nu propune o succesiune de imagini, ci o cartografiere anatomică și psihologică a chipului reperat dincolo de lizibilul fizionomic. În viziunea sa, chipul încetează să mai fie un receptacul pasiv al privirii exterioare, devenind un veritabil seismograf al unor mișcări tectonice subterane, al unor trăiri viscerale. Discursul plastic, asumat structural într-o descendență expresionistă, abdică programatic de la rigorile unui mimesis confortabil, decorativ sau tautologic. Portretele refuză să flateze retina si se instituie, în schimb, ca veritabile câmpuri de bătălie existențială, topografii tensionate în care identitatea nu se mai livrează de-a gata, ci se reconstruiește febril, fragmentar, din violența tușelor și din suprapunerea unor straturi dense, tectonice, de materie picturală.
Artistul refuză distribuția bidimensională a pigmentului. El zidește, frământă și incizează straturile cromatice, transferând în planul compozițional o densitate tactilă, aproape sculpturală. Prin această gestualitate controlată, personajele suferă o regresiune necesară către arhetip. Dincolo de identitatea socială a omului contemporan, artistul excavează trăsăturile unor personaje preistorice, efigii atemporale, aspre, fixate în materie asemeanea idolilor neolitici sau picturilor rupestre.
Orbitele adâncite în obscuritate, aproape golite de privirea biologică, trimit la o memorie ancestrală. Această descendență primordială nu este o simplă trimitere istorică, ci o strategie de esențializare, chipul este dezbrăcat de artificiu pentru a atinge nucleul condiției umane. Trecerea de la angoasă la transcendență se realizează prin miracolul transfigurării materiei. Din densitățile cromatice irup nuclee de lumină pură, tușe proaspete care refuză disoluția formei în absurd.
Ștefan Tudor operează o veritabilă imersiune în straturile antropologice ale formei umane. Figurile sale devin idoli ai unei preistorii reinventate, mase compacte de materie cromatică ce par abia extrase dintr-un sit arheologic al conștiinței. Astfel, artistul instituie o instanță curajoasă de recuperare morală, întrebându-ne cum ne putem reconstrui identitatea atunci când masca civilizației crapă sub greutatea propriilor noastre convingeri. Departe de a fi un manifest al resemnării, expoziția devine spațiul unei renașteri programatice. Civilizația nu se prăbușește în neant, ci coboară lucid în straturile primare ale originilor pentru a-și redescoperi nucleul dur, arhaic și indestructibil. Chipurile și corpurile epocii noastre nu sunt fosilizate, ci reconfigurate din interior spre exterior, lăsând ca din magma densa de pastă să izbucnească acele nuclee de lumină pură, solară, o dovadă concretă că spiritul uman păstrează capacitatea suverană de a supraviețui propriei prăbușiri și de a triumfa asupra umbrelor prezentului. ( lector univ. dr. Maria Bilașevschi, președintele U.A.P.R. Filiala Iași).
Recent Comments