Evenimentul reprezintă lansarea a două volume semnate de Cezar Petre Buiumaci: „Orașul neterminat” (cercetare teoretică, apărută la finele lui 2024, editura Cetatea de Scaun, editor Dan Mărgărit) și „Călătorie prin Bucureștiul de ieri” (album apărut în 2025, ilustrat cu aprox. 500 de cărți poștale din perioada comunistă, plus interviuri). Moderator: Cosmin Nasui, istoric de artă
Discuția reunește patru perspective complementare asupra Bucureștiului în perioada comunistă:
Cezar Petre Buiumaci (istoric, muzeograf, autor) explică geneza celor două volume: cercetarea din „Orașul neterminat” a fost completată de albumul ilustrat cu cărți poștale și interviuri menite „să plombeze golurile” documentare. Discută problema monumentelor comuniste (foarte puține realizate efectiv, multe proiecte abandonate), dezbaterea terminologică „propagandă vs. promovare”.
Alexandru Panaitescu (arhitect, autor al volumului „De la Casa Scânteii la Casa Poporului”) explică transformarea statutului arhitectului după 1948 — de la liber profesionist la salariat de stat — și periodizează urbanismul socialist: o primă etapă (anii ’60), cu urbanism de inspirație corbusiană, de foarte bună calitate (Balta Albă, Drumul Taberei, bulevardul Grigorescu), și o a doua etapă (după 1971, când Ceaușescu impune revenirea la „coridoare stradale”), cu rezultate mult mai slabe (Colentina, Alexandria). Descrie experiența directă de proiectare a stațiilor de metrou, dubla funcție militară-civilă a metroului, spațiile secrete de adăpostire și centralele de comandă subterane. Povestește despre sculptorul Marius Butunoiu și proiectele monumentale nerealizate (Monumentul Unirii, Monumentul Victoriei Socialismului). Ștefan Bosomitu (cercetător IICCMER) prezintă activitatea institutului pe tema „urbanului socialist” — conferința de la Universitatea de vară de la Râmnicu Sărat, volumul 20 al anuarului IICCMER. Subliniază valoarea cărții poștale ca sursă istorică subutilizată: instrument de propagandă vizuală care reconfigura geografia simbolică a orașului, construia noi puncte de reper și difuza imaginarul modernizării socialiste. Menționează cercetările Oanei Ilovan (Universitatea din Cluj) pe un fond de ~200 de cărți poștale descoperit la Institutul Leibniz din Leipzig. Observă că centrul Bucureștiului a fost mereu volatil și „reimaginat” de-a lungul perioadei comuniste.
Cosmin Nasui (istoric de artă, moderatorul dezbaterii) leagă temele, subliniind perspectiva interdisciplinară a lucrărilor, rolul cărților poștale ca vector de comunicare, absența oamenilor din imaginile oficiale ale orașului și continuitatea imaginii propagandistice în cărțile poștale de după 1990 (inerție instituțională, problema drepturilor de autor asupra imaginilor din perioada comunistă).
Fotograf Cristian Oeffner Oprea
Recent Comments