Expoziția POROUS MATTER. Void Fractions in Materials, Ideas, and Society, de la galeria de artă contemporană META Spațiu din Timișoara, aprofundează conceptul de “materie poroasă” și explorează implicațiile sale în diverse contexte. Printr-o abordare interdisciplinară care combină arta, știința și perspectivele societății, expoziția își propune să facă lumină asupra frumuseții ascunse și a semnificației profunde a “fracțiilor vide” din lumea noastră.
Cei patru artiști din România și din Norvegia – Floriama Cândea, Maria Castellanos, Cosmin Haiaș, Stahl Stenslie, împreună cu patru oameni de știință – Florin Drăgan (UPT), Alex Hansen (Porelab), Liviu Marșavina (UPT), Marcel Moura (Porelab) și alături de echipa curatorială a proiectului – Mirela Stoeac-Vlăduți (curator) și Loredana Nedelcu (asistentă curator), examinează prin lucrările și perspectivele lor relația complexă dintre materiile poroase și impactul cercetării acestora asupra ideilor și societății în ansamblu. Prin intermediul instalațiilor de artă contemporană realizate, al experimentelor artistice și științifice, expoziția invită vizitatorii să reflecteze asupra naturii multifațetate a fracțiilor vide și a rolului lor în modelarea mediului nostru fizic și conceptual.
POROUS MATTER reprezintă o oportunitate unică pentru cercetare interdisciplinară, colaborare și experiment, determinându-i pe vizitatori să pună la îndoială permeabilitatea structurilor, lacunele din domeniul cunoașterii și implicațiile sociale, ecologice și tehnologice care decurg din conceptul de materie poroasă. Pe măsură ce navigăm prin spațiul expozițional, suntem încurajați să analizăm interconexiunea complexă dintre materiale, idei și societate: de la golurile microscopice din substanțele poroase până la lacunele intangibile din înțelegerea noastră, “materia poroasă” oferă o călătorie captivantă care ne extinde percepția și ne invită să reimaginăm lumea din jurul nostru.
Expoziția POROUS MATTER este rezultatul unei strânse colaborări între artiști, oameni de știință, curator și colaboratori din cadrul celor trei universități partenere, care a început încă din anul 2022 cu vizite de laborator, realizarea a numeroase experimente științifice, sesiuni de lucru și dialoguri multiple.
Mirela Stoeac-Vlăduți este curatoarea POROUS MATTER și directoarea MV sci-art center. Obiectivul ei principal este de a contribui la crearea unui teren fertil pentru idei și perspective intersecționale, pentru că cele mai revoluționare soluții apar atunci când oameni cu puncte de vedere unice se reunesc pentru a aborda provocări complexe.
Mirela Stoeac-Vlăduți: Proiectul POROUS MATTER este unul complex, care a început încă din anul 2021, atunci când împreună cu parteneri de la PoreLab – un centru de excelență în fizică, din Norvegia, și cei de la Universitatea Politehnică din Timișoara ne-am dat seama cât de importantă este crearea unei legături mai strânse între artiști și oameni de știință. Ne-am dorit să creăm această intersecție dintre artă și știință prin care artiștii să creeze pe baza a ceea ce experimentează împreună cu oamenii de știință. S-a întâmplat chiar ca un cercetător (este vorba de Marcel Moura) să creeze o lucrare de artă pe baza a ceea ce a transferat în cercetările lui din zona artistică. POROUS MATTER oferă astfel o platformă unică pentru dialog, colaborare și schimb interdisciplinar. Prin împletirea expresiilor artistice cu cercetarea științifică, expoziția sfidează limitele convenționale, stârnește curiozitatea și deschide noi căi de explorare.
Alex Hansen este directorul Porelab – Centru de excelență, absolvent al Universității Cornell (SUA), membru al Academiei Norvegiene de Științe și Litere și un pionier în cercetarea în domeniul mediilor poroase.
„Proiectul POROUS MATTER a oferit atât oamenilor de știință, cât și artiștilor posibilitatea de a discuta idei și de a explora partea științifică a materialelor poroase și de a le transforma ulterior în lucrări de artă. Am fost foarte surprins să descopăr cât de diferit lucrează artiștii și oamenii de știință. Dar, indiferent de cât de diferit gândesc și lucrează, munca lor este complementară. Ceea ce am învățat de la un artist a fost cât de eliberată este mintea lor de orice reguli, pentru că în știință noi trebuie să urmăm regulile, fiecare lucru trebuie să se potrivească undeva, dar arta nu trebuie să se potrivească nicăieri, e liberă.”
Liviu Marsavina este unul dintre cei mai importanți cercetători din Europa în domeniul mecanicii materialelor și structurilor, prorector al Universitatea Politehnica Timișoara, membru corespondent al Academiei Române și vicepreședinte al European Structural Integrity Society.
Liviu Marsavina: În cadrul proiectului am întâlnit artiști români și internaționali, la care am observat o percepție diferită asupra științei. Împreună cu Marcel Moura și María Castellanos am participat la cateva experimente deosebit de interesante la Universitatea din Oslo, privind procesul curgerii fluidelor în medii poroase. Am observat, de exemplu, că artiștii descoperă detalii, cărora cercetătorii nu le dau prea mare importanță. Colaborarea dintre artă și știință este deosebit de benefică pentru ambele domenii. Personal, în cadrul proiectului POROUS MATTER, am descoperit aspecte importante privind comunicarea științei și a impactului unei bune medieri asupra societății. Arta poate ajuta oamenii de știință să comunice mai bine rezultatele și împreună să se deschidă spre societate.
Marcel Moura este un cercetător care lucrează în cadrul grupului PoreLab de la Departamentul de Fizică al Universității din Oslo. El a obținut licența și masteratul la Universitatea Federală din Pernambuco, Brazilia, iar doctoratul la Universitatea din Oslo, Norvegia. Principalul său domeniu de activitate este mecanica fluidelor și experimentele legate de modul în care lichidele și gazele se deplasează în interiorul unei rețele poroase.
Marcel Moura: Trebuie să studiem și să înțelegem materialele poroase, pentru că ele sunt peste tot, le folosim în fiecare zi. De exemplu, în timpul pandemiei, am purtat măști de protecție, care sunt un material poros. Dacă această mască ar fi fost mai groasă, ne-ar fi protejat mai mult, dar ar fi fost mai greu de respirat. Așadar, noi,oamenii de știință vrem să înțelegem cum se mișcă aerul în interiorul materialului poros și încercăm să înțelegem fizica din spatele procesului de curgere a fluidelor în materialele poroase, astfel încât să o putem aplica în siguranță în inginerie.
În știință, geometria are o semnificație anume. Ca oameni de știință desenăm scheme sau diagrame sub formă de cerc sau pătrat, pentru că astfel este mai ușor să înțelegem ce se întâmplă în cadrul experimentului. Dar gândirea din spatele realizării operelor de artă este diferită. Deși sunt un cercetător, în cadrul proiectului am fost încurajat să gândesc dincolo de cadrele științei și să intru în rolul unui artist, ceea ce a fost ceva foarte nou pentru mine și m-am bucurat să mă aventurez în această lume diferită. Atunci când am creat lucrarea pentru expoziție, am vrut să o fac atractivă și interesantă, astfel încât oamenii să dorească să interacționeze cu ea. Vreau ca oamenii să vadă lucrarea și să descopere singuri cum funcționează, să exploreze curgerea fluidelor într-o materie poroasă într-un mod distractiv.
Floriama Cândea este o artistă vizuală și manager cultural a cărei muncă reflectă o gamă largă de medii, de la fotografie alternativă, desen, sculpturi cinetice și instalații până la experimentarea cu noi tipuri de medii, cum ar fi țesutul biologic viu și biomaterialele. Este co-fondatoare a Qolony, un ONG cultural care funcționează ca agregator al unei comunități mixte de profesioniști din diferite discipline.
„Mi se pare foarte interesant și necesar să fim mai atenți la ce înseamnă materiile poroase, pentru că aproape toate materiile din jurul nostru sunt poroase, de la pielea noastră la plante, sol etc. Dar din momentul în care te uiți la toate materialele poroase cu lentila științei, mi se pare că atunci lucrurile devin mai misterioase și mai poetice, contrar așteptărilor că știința demistifică într-un fel cunoașterea umană. Mi se pare mai misterios să vezi imaginile celulelor la microscopul de fluorescență și să descoperi o lume verde. Cred că e foarte multă poezie în reprezentarea științifică și în modul în care echipamentele științifice îți prezintă o lume detaliată. E foarte interesant să vezi cum rămâne captivă o picătură de apă sau de aer în interiorul unui material, pentru că nu ne așteptăm că asta se întâmplă. Suntem obișnuiți să vedem fără acest filtru al științei.”
María Castellanos este o artistă și cercetătoare care lucrează la intersecția dintre artă, știință, tehnologie și societate. În prezent, lucrează ca cercetător postdoctoral la Universitatea Metropolitană din Oslo, în cadrul proiectului FeLT – Futures of Living Technologies.
„Mirela a făcut o treabă excelentă în a aduce împreună oameni de știință și artiști, adunându-ne în laboratoare unde oamenii de știință ne-au împărtășit direct cercetările lor. Întregul proces a fost foarte provocator. Cred că acest concept al materiei poroase este foarte larg. În timp ce oamenii de știință se concentrează pe studierea unei părți foarte specifice a fizicii, noi, în calitate de artiști, o abordăm dintr-o perspectivă poetică, aducând-o mai aproape de preocupările noastre individuale. Consider că acest lucru este foarte îmbucurător.”
Stahl Stenslie este artist, curator și cercetător specializat în artă media experimentală și experiențe de interacțiune. A fost profesor de new media la Academia de Arte Media, Köln; la Academia Națională de Arte din Oslo; la Universitatea din Aalborg (DK). În prezent, este șef al departamentului de cercetare și dezvoltare la Arts for Young Audiences Norway.
Mă bucur foarte mult să fac parte din această intersecție dintre artă și știință și să contribui la fortificarea acestei legături, care uneori poate fi în coliziune, însă de cele mai multe ori e extrem de benefică și necesară, creând noi posibilități.
Proiectul POROUS MATTER. Void Fractions in Materials, Ideas, and Society beneficiază de suma de 424,927 lei din partea Islandei, Norvegiei și Liechtenstein, prin Granturile SEE și Norvegiene. Proiectul este finanțat din Fondul pentru relații bilaterale 2014-2021. Mai multe informații găsiți pe www.eeagrants.ro
Granturile SEE și norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.
Web: www.metacontemporary.ro
Email: [email protected]
Recent Comments