Muzeul Național de Istorie a României încheie luna martie cu o micro-expoziție de documente și fotografii donate de familia marii artiste Anda Călugăreanu.

Domnul Alecsandru Medeleanu a păstrat timp de trei decenii documente ale artistei Anda Călugăreanu, cu care a fost căsătorit din 1988 și până la moartea acesteia în 1992, și le-a donat Muzeului Național de Istorie a României pentru a fi păstrate și a face parte din patrimoniul muzeal. Aceste fotografii și documente reprezintă un act de recuperare a memoriei Andei Călugăreanu, întregind, totodată, istoria mișcării artistice și teatrale din anii ’60, ’70 și ’80.

Anda Călugăreanu, născută Anca Miranda Călugăreanu la 24 octombrie 1946, la București, în raionul Grivița Roșie, a urmat Școala Medie „Dimitrie Cantemir” din București, unde și-a susținut examenul de maturitate în anul 1964. A jucat teatru în trupa școlii. La 12 ani era pe scena Teatrului Național, în sala „Studio”, jucând în spectacolul „Tinerețe în freamăt. Feerie muzicală în 16 tablouri”, text și muzică de profesor Filip Davidsohn.

A debutat pe scena Sălii Palatului în anul 1965, în spectacolul „Cei 7 magnifici”, cu mare succes la public. Era anul în care, îndrumată de Camelia Dăscălescu, începea o carieră de aproape trei decenii. Imediat după debut, în anii 1965-1968, a avut mai multe apariții la Televiziunea Română și în spectacole în București și în țară. Cornel Fugaru a cooptat-o în trupa „Sincron”, cu care a cântat în anii 1965-1966.

Primul premiu al carierei a fost câștigat la Festivalul de Muzică Ușoară de la Mamaia din 1966, premiu oferit de U.T.C. La cea de-a doua participare la Mamaia, în anul 1972, a câștigat premiul III alături de Dan Spătaru cu melodia „În rândul patru” și premiul special pentru interpretare.

În 1966, România a participat la Festivalul filmului de televiziune de la Monte Carlo cu o producție a lui Alexandru Bocăneț, ce o avea pe tânăra Anda în rolul principal. La TVR, în numeroase emisiuni de divertisment a făcut echipă cu Florian Pitiș de care a legat-o o prietenie de o viață, și cu Dan Tufaru, devenit mai târziu partener și tatăl fiicei sale, Ioana, născută în 1977. 

Participarea la numeroase concerte și festivaluri în țară și în străinătate (Festivalul internațional de la Dresda din Republica Democrată Germană, Festivalul „Lira de Aur” de la Bratislava) i-a adus notorietate și colaborări cu Orchestra Națională Radio, discuri la Electrecord, colaborări frecvente cu Televiziunea Română la spectacole de divertisment și programe de Revelion. Cuplul Anda Călugăreanu – Toma Caragiu a rămas în istoria televiziunii ca un reper al calității divertismentului.

Anda Călugăreanu era, conform atestatului cu nr. 80/1966, „artist vocal muzică ușoară” categoria I. Documentul trebuia reînnoit periodic, astfel că s-au păstrat de la artistă atestatele: cu nr. 5768 din 1975, valabil până în 1979  și cel având nr. 13975, emis la 1 ianuarie 1988 și valabil până în 1992.

Teatrul a fost marea pasiune a Andei Călugăreanu și o mare tristețe totodată. După ani de zile de admiteri ratate, a urmat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografie atunci când ajunsese deja un artist consacrat și a absolvit facultatea în iunie 1987, la clasa Mihai Mălaimare, conform diplomei seria D. nr. 11011/1988, la specializarea Actorie, cu nota 10. Spectacolul de absolvire, jucat în stagiunea 1986-1987, a fost „Baba Hârca” de Matei Millo, o comedie muzicală, Anda Călugăreanu jucând rolul vrăjitoarei Baba Hârca.

A avut numeroase și valoroase colaborări cu teatrele din capitală: Teatrul Mic, Teatrul Bulandra, Teatrul Național, Teatrul Nottara. Un spectacol aparte a fost „Meșterul Manole”, un recital de muzică și poezie românească alături de marea actriță Leopoldina Bălănuță, de care a legat-o o trainică prietenie. După succesul „Meșterului Manole”, cel de-al doilea spectacol făcut împreună a fost „O parte dintr-o pasăre”, denumit după o poezie a Ninei Cassian, la același Teatru Mic. Un alt spectacol memorabil a fost „De ce dormi, iubito?” de Jos Vandeloom, în care a jucat în 1981, la Teatrul Nottara, alături de Horațiu Mălăele.

În anul 1990, Anda Călugăreanu a avut șansa unei burse oferite de Fondation pour une Entraide Intellectuelle Européene, pentru a urma la École Fratellini din Paris, cursurile de arta mimicii. S-a stins din viață la 15 august 1992.  

Câteva piese ale Colecției „Anda Călugăreanu” – titulatură sub care aceste documente, fotografii de familie, portrete, diplome au intrat în patrimoniul MNIR prin actul generos al domnului Alecsandru Medeleanu, soțul marii artiste, care le-a păstrat timp de trei decenii, și cu acordul doamnei Ioana Tufaru Mardare, fiica artistei,  vor putea fi admirate în perioada 31 martie – 9 aprilie 2023, pe simeza Muzeului Național de Istorie a României.

De-a lungul carierei, artista Anda Călugăreanu a fost răsplătită cu o serie de premii și distincții, dar mai ales cu dragostea și admirația publicului și, cu ajutorul acestei donații, cu amintirea contemporanilor.